PRODID

de la idei încolțite la tradiții creative

„Batem fierul la conac!” este numele sub care am adus împreună o şcoală continuă de fierărie, destinată în mod gratuit localnicilor din Ţibăneşti (Moldova), o suită de workshopuri de meşteşuguri tradiţionale şi tehnici experimentale adosate Conacului Carp şi o colecţie de obiecte făurite în acest context. Proiectul a început în urmă cu 11 ani, într-o casă monument istoric, confiscată în 1949 şi retrocedată ca ruină. Recuperarea acestei proprietăţi a mizat pe găsirea unor modalităţi de reciclare creativă, pe o schimbare de funcţiune, din reşedinţă în centru de studiu pentru meserii tradiţionale şi arhitectură. Contextul: o Moldovă săracă, neintegrată într-un circuit turistic, în care lipsa ofertelor culturale autohtone pentru cei tineri a ajuns un lucru obișnuit. Mai mult decât atât, din lumea arhitectului vin semnale legate de dispariţia meşterilor şi de lipsa unui teritoriu de experiment şi lucru nemijlocit pentru tinerii specialişti. Întretăierea acestor realități a prilejuit nașterea – pas cu pas – a ceea ce astăzi se numeşte „Batem fierul la conac!”. Este un proiect care a pornit de la atelierul de fierărie şi care a înglobat în timp workshopuri de frescă, tencuieli tradiţionale cu var, lut şi balegă, termoizolaţie cu baloţi de paie, construcţie de sobe şi cuptoare, împletituri vegetale, metaloplastie, dulgherie și olărit. Conacul, atelierul şi obiectele poartă urma oamenilor care au lucrat la proiect, descoperind împreună cu noi că adevărata miză nu este restaurarea conacului, ci a comunităţii.

zestrea care a hrănit proiectul

Fierăria a luat naştere ca fiind cel mai la îndemână atelier care putea regenera elemente ale conacului. În atelierul „Batem fierul la conac!”, motorul activităţilor, se experimentează fierăria tradiţională cu uneltele şi modalităţile ei consacrate de formare-prelucrare. Mirosul cărbunilor şi al forjei, culoarea metalului înroşit, sunetul ciocanelor, poziţia corpului în modelare, bătăturile palmelor sunt cuplate cu înţelegerea şi ajustarea unor desene care descriu obiecte şi care au mici incursiuni în lumea artei feroneriei. Modulul de învăţare pleacă de la formarea unui cui, un exerciţiu de conlucrare între un ciocan conducător (al fierarului) şi un ciocan modelator (al ucenicului). Metalul şi specificul său se învaţă, se intuiesc şi se transmit. Metalul, mătăsos, combinat cu sticlă sau pietre, înnobilat, este cuminţit din bare de secţiuni diferite, în obiecte care se nasc într-o triplă colaborare: arhitecți-fierari-ucenici. Toaca atelierului de fierărie anunță începutul zilei de lucru, adunându-i pe elevi și pe vecini. Apoi muzica ciocanelor deschide o zestre de taine care este despărţită de sat printr-o mare fereastră-vitrină, de unde poţi urmări cum lumea se formează.

întâlniri prin care proiectul a prins trup

Răbojul de nume al proiectului nostru gravitează în jurul calfelor călătoare-feronieri de artă, veniţi până în prezent la Ţibăneşti: Clement Come, Sylvain Gabriel, Fabien Monestier, Victor Hornez, Antoine Deroo, Pierre Hosta, Sebastien Palomas, Leo Coutant. Elevii fierăriei, localnicii sau iubitorii de patrimoniu de pretutindeni au impregnat proiectul cu idei, entuziasm şi l-au umplut de sens. Proiectul este frământat, lăsat la dospit sau provocat de către arhitecţii Şerban Sturdza şi Alexandra Mihailciuc.

cuiburi și drumuri care poartă proiectul mai departe

Proiectul nostru a călătorit mai întâi de la o margine de sat spre un centru de sat, într-o clădire care conţine o bucătărie, un loc de luat masa, un centru,o spălătorie comunitară şi un muzeu creat de localnici. Anual, un companion fierar, o calfă călătoare, urmaşă a constructorilor de catedrale din Evul Mediu, vine în Ţibăneşti pentru a transmite meşteşugul elevilor din sat. Obiectele făurite aici au străbătut reţeaua de puncte active ale biroului Prodid şi au fost purtate de către proiecte sau oameni în Franţa şi Anglia. Dar Țibănești rămâne cuibul în care ne dorim să creștem mai departe proiectul nostru.

Visăm o fierărie care să-şi dovedească utilitatea într-un sat, îngemănată cu un spaţiu comunitar care să fie o alternativă la oferta din sat. Visăm produse create în fierărie care să fie iubite în casele noastre şi care să poată întreţine câţiva fierari din Ţibăneşti formaţi în cadrul proiectului nostru. Visăm înţelegerea nevoii de a pregăti tineri în această meserie, îi vedem mândri de rodul muncii lor şi nu jenaţi că practică o meserie demodată. Visăm să creăm un spaţiu viu, unde pe lângă stagiuni şi tabere de vară, să avem o comunitatea implicată în activităţile şi atelierele locale, care să se bucure activ de locurile create şi să-şi dezvolte propria „agendă culturală”. Visăm o apropiere firească de un patrimoniu viu.