Declarația de la Piscu

Memorie pentru viitor

La început de 2021, membrii comunității România Tradițiilor Creative s-au revăzut într-o întâlnire hibrid, derulată fizic, la Muzeul – Atelier Școala de la Piscu, și online, într-o conferință transmisă prin pagina de Facebook Tradiții Creative și pe care vă invităm să o urmăriți aici:

Tradițiile creative - vector către o dezvoltare durabilă

PREAMBUL

Membrii rețelei România Tradițiilor Creative valorifică patrimoniul local și relația dintre om și natură pe care o regăsim în cultura tradițională, oferindu-le valori și funcționalități care răspund nevoilor contemporane ale comunităților.

Relația om – natură este privită dintr-o perspectivă pragmatică în care aceasta devine sursă de inspirație și resursă pentru dezvoltarea, prin creație și inovație contemporană, a rezilienței comunităților locale. Tradițiile sunt păstrate, însă dincolo de funcția lor strict patrimonială, sunt valorificate, devenind esențiale în identificarea de soluții capabile să rezolve din problemele actuale.

Observăm și căutăm să înțelegem sensul felului în care se făceau lucrurile într-un anumit teritoriu în trecut, pentru a găsi rezolvări la nevoile locale din prezent.

Ne inspirăm din trecut și propunem o nouă dinamică între urban și rural, prin consolidarea unui ecosistem ai cărui membri cooperează și se sprijină reciproc pentru a dezvolta instrumente de educație pentru patrimoniu.  Acestea valorifică și promovează zestrea culturală ca vector pentru o dezvoltare durabilă – soluția noastră prin care dorim să participam la viitorul comun al omenirii.

CINE?

Rețeaua România Tradițiilor Creative a luat naștere în 2017 din dorința inițiatorilor săi de a atrage atenția asupra conceptului de „tradiții creative”, ca sursă și resursă de noi direcții în  activitățile economice și culturale.

Datorită importanței lor patrimoniale și economice, tradițiile creative pot constitui un răspuns viabil la provocările dezvoltării durabile. Acest potențial se poate materializa numai în măsura în care conceptul devine cunoscut și înțeles de către cei care pot beneficia de pe urma lui.

Ca urmare, prin constituirea rețelei România Tradițiilor Creative și prin eforturile de conștientizare privind valențele tradițiilor creative, acestea pot fi puse în context societal (economic, educațional, cultural și social).

Inițiatorii acestui demers (regretatul profesor de antropologie Vintilă Mihăilescu și arhitectul Teodor Frolu, antreprenor în domeniul industriilor creative) au pornit acest demers prin identificarea, alături de Muzeul Național al Țăranului Român, de potențiali membri ai acestei rețele și stabilirea cadrului teoretic (academic). Acest lucru a dus la o primă cartografiere a exponenților ’’tradițiilor creative’’, deschizând drumul spre domenii dintre cele mai diverse, dar și către noi proiecte, produse și activități, care să coaguleze și consolideze o rețea emergentă.

Deschiderea tradițiilor creative spre universalitate nu este o abordare nouă, ci face parte dintr-o mișcare mult mai largă, începută de Julian Huxley (biolog, fratele scriitorului Aldous Huxley și primul președinte UNESCO în 1946), care a considerat că îmbinarea dintre cultură și dezvoltare duce la pace. Tot ce se vede astăzi în termeni de politici ale patrimonializării pornește de la acest proiect care leagă patrimoniul și cultura de dezvoltare.

DE CE?

Alăturarea dintre tradiție și creativitate, deși pare un oximoron, este tocmai ceea ce dă valoare rețelei România Tradițiilor Creative – o mișcare a tradițiilor din trecut spre prezent și viitor.

Rețeaua pune la un loc:

I.comunități locale, meșteșugari, creatori populari sau artiști ce se inspiră din tradiție cu

II.reprezentanți ai mediului de afaceri și ai industriilor creative, ai mediului academic, antreprenori sociali, manageri culturali, organizații neguvernamentale, designeri, marketeri, publicitari, IT-iști, arhitecți, coordonatori de evenimente și de rețele de distribuție

’’Tradițiile creative’’ nu reprezintă o rețea  limitată, cu început și sfârșit. Ele sunt o mișcare de deschidere, care se poate transforma continuu, sunt un fel de work in progress.

În acest context, miza rețelei România Tradițiilor Creative este:

  • acoperirea unor domenii diverse care pleacă de la înțelegerea uzuală a tradițiilor, a proceselor populare (țărănești), sau a tehnicilor tradiționale meșteșugărești, aflate în strânsă corelare cu natura, reflectând relația dintre om și natură. În universul tradițiilor creative, natura înseamnă botanică și geologie, ecologie și biodiversitate, agricultură și peisaj cultural ș.a.
  • o întoarcere la surse, la ceea ce am moștenit și trebuie valorificat, pentru a identifica resurse și a stabili ce facem mai departe, pornind de la acestea. Conform teoretizării făcute de profesorul Vintilă Mihăilescu, aici ne bazăm pe diferențele semantice ale celor trei termeni din limba engleză care se referă la moștenire și patrimoniu: heritage (tot ce a rămas din trecut), legacy (tot ceea ce trebuie să păstrăm și să conservăm) și patrimony (creația prezentă pentru viitor apelând la trecut)

 

Din definirea acestui concept, considerăm că sustenabilitatea se extrage, de fapt, din cultura tradițională, unde relația dintre om și natură este văzută ca o resursă, iar modalitățile de funcționare și relaționare la nivel de comunitate sunt bazate pe transmiterea unor procese adaptative care asigură nu doar supraviețuirea societății, ci chiar bunăstarea acesteia.

CUM?

Datorită transformării accelerate pe care o trăim, care necesită adaptare și reziliență la nivel individual și de grup, considerăm esențială explorarea diverselor modele de comunități care își dezvoltă propriile mecanisme de recuperare și rezistență la noile contexte.

Proiectele rețelei România Tradițiilor Creative servesc acestei cunoașteri și permit validarea ei „la firul ierbii”, cu atenție la câteva elemente comune:

  • Inspirația din pragmatismul relației tradiționale dintre om și natură
  • Interdisciplinaritatea și inovația (tehnică, sistemică, socială, antreprenorială etc.)
  • Modelele cu care lucrăm reprezintă contribuții la dezvoltarea durabilă, acoperind domenii foarte diferite (agricultură, construcții, ecoturism etc.)

 

La care se mai adaugă alte trei elemente relevante pe care le găsim recurent la nivel de viziune a membrilor România Tradițiilor Creative, dar și în opțiunile de învățare și dezvoltare de know-how și cunoștințe propuse:

  • Conștientizarea influenței pe care natura o are în calitate de resursă, dar și în crearea și valorificarea unor ecosisteme echilibrate care contribuie la o mai bună înțelegere a acesteia
  • Factorul uman, cu dublu rol: unul de impact, care ajunge să aibă ecou prin comportamentul său asupra comunității din care face parte și care necesită opțiuni de consum, iar cel de-al doilea, omul în calitate de generator de cunoștințe și utilizator a unor tradiții moștenite
  • Valorificarea resurselor la nivel local și regional, care să genereze un consum sustenabil, ca factor determinant al dezvoltării durabile

 

Rețeaua România Tradițiilor Creative are patru direcții strategice pe care le urmărește:

  1. tradițiile creative de comunitate – proiecte pornite din comunitate și realizate pentru comunitate
  2. tradițiile creative în educație – curriculum și instrumente de educație pentru patrimoniu, de profesionalizare a creativilor și de stimulare a dezvoltării unor profesioniști care să înțeleagă și să aplice principiile economiei circulare și ale dezvoltării durabile
  3. tradițiile creative de tehnici – utilizarea unor tehnici tradiționale meșteșugărești ca soluție viabilă pentru viitoare alternative economice generate de cerințele și utilitatea contemporană
  4. . tradițiile creative de produs – creații destinate pieței (obiecte de design, produse turistice ș.a.)

 

La care se adaugă abordarea conferită de o ecologie a patrimoniului, prin care tradițiile creative devin cu atât mai folositoare cu cât reușesc să creeze o legătură nu doar între trecut și prezent, ci și între natură și cultură, între local și global, între cultură și piață. Mai mult, în prezent, prioritatea la nivel de Comisie Europeană este green deal – economia circulară și energie regenerabilă care să contribuie la construirea unor societăți mai echitabile și sustenabile.

JUSTIFICARE

Astăzi, concepte precum dezvoltarea durabilă sau reziliența încearcă să definească soluții pentru societatea în care trăim, unde ar trebui să plecăm de la ce avem, de la ce am primit, de la cum aducem înțelepciunea culturală în actualitate și cum o transformăm într-un avantaj competitiv, într-un instrument de a ne reașeza ca societate în relație cu natura și cultura tradițională.

Educația are un rol important în a favoriza creativitatea, care apoi să ducă la o cultură bazată pe “întoarcere la sursă” a unei societăți – dezvoltarea trebuie să fie nu numai aceea a bogăției, ci a omului însuși, în vederea unui mod de existență mai luminat, mai liber și mai responsabil.

La nivel UNESCO, în 1980, conceptul de dezvoltare apare centrat pe om, pe promovarea acestuia și pe împlinirea ființei umane în totalitatea sa. Dezvoltarea este un fenomen care integrează atât latura tehnologică, economică, socială, politică, dar și culturală – cu alte cuvinte, toate aspectele vieții sociale.

Planificarea acțiunilor de dezvoltare trebuie să fie flexibilă și revizuită constant, astfel încât să fie racordată la evoluția obiceiurilor și motivațiilor din sânul diverselor grupuri sociale, iar reușita acțiunilor de dezvoltare implică consolidarea potențialului uman printr-o instruire continuă.

Dezvoltarea durabilă se poate realiza urmărind evoluția a trei piloni de bază și anume mediul, economia și componenta socială, la care se adaugă o serie de pârghii legislative și financiare, corelate cu abordări manageriale și educaționale coerente.

DOMENII

România Tradițiilor Creative este un proiect strategic, pe termen lung, care și-a stabilit un cadru taxonomic inițial, în care se regăsesc oameni înzestrați din următoarele domenii de interes:

  • Educație nouă, teme de când lumea în secțiunea Școala de trecut din platforma traditiicreative.ro
  • Ce crește din pământ; economia pământului – eco-agricultură, gastronomie, produse de tip farma în secțiunea Din pământ
  • Arhitectură, tehnici și materiale de construcții – în secțiunea Case plămădite
  • Meșteșuguri și design, valorificarea creativă a unor meșteșuguri, modele și materiale tradiționale în secțiunea De mână
  • De la tehnologie la tradiție, meșteșugit de roboți în secțiunea Handmade by robots
  • Modele creative de antreprenoriat social, cooperative, comunități în secțiunea Împreună-creativi
  • Dezvoltare urbană, conexiune rural-urban în secțiunea La sat, la oraș
  • Conservare patrimonială creativă și muzee în secțiunea Lada de zestre
  • Locuri verzi de privit și povestit: peisaj cultural, biodiversitate și eco-destinații în secțiunea Locuri verzi
  • Creație artistică în secțiunea Tradiții făurite

 

Comunitatea România Tradițiilor Creative se angajează să susțină patrimoniul cultural și natural în educație. Ne inspirăm din propriul trecut și construim instrumente de educație pentru valorificarea și promovarea moștenirii ca vector de dezvoltare durabilă.

MEMBRI SEMNATARI

  • Teodor Frolu, Asociația Ivan Patzaichi – Mila 23 și DC Communication

www.rowmania.ro, www.patzaikin.com, https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin, www.instagram.com/rowmania.ro

Expertiză: dezvoltare produs și proiecte de educație, crearea de contexte pentru dezvoltare, antreprenoriat și inovare socială, creare de comunități

 

  • Alexandru Andrășanu, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Universitatea din București, Master Geoconservare

www.hateggeoparc.ro, www.facebook.com/geodinohateg

Expertiză: educație (dezvoltare curriculum Tradiții Creative la masterul de Geo-biologie aplicată în conservarea patrimoniului natural și cultural – GBA, UB) și crearea de contexte pentru dezvoltare (Programul UNESCO pentru geoparcuri), lucrul cu și alături de comunități

 

  • Adriana și Virgil Scripcariu – Muzeul-Atelier Școala de la Piscu (Asociaţia Gaspar, Baltasar & Melchior)

www.piscu.ro, www.muzeu.piscu.ro, www.facebook.com/ScoalaDeLaPiscu, www.instagram.com/ScoalaDeLaPiscu

Expertiză:  dezvoltare produs și și educație pentru patrimoniu cultural, lucrul în și cu comunități (inclusiv din Republica Moldova)

 

  • Marlene Stanciu, Kraftmade, Cincu

www.facebook.com/kraftmade, www.instagram.com/kraft_made

Expertiză: strategii și politici culturale, co-design, curatoriat și educație (dezvoltat curriculum slow design) și lucrul pentru și alături de comunități

 

  • Alexandra Mihailciuc, Asociația Maria – Batem fierul la conac! Țibănești

www.facebook.com/Tibanesti, www.batemfierulaconac.ro (în curând)

Expertiză: dezvoltare de produs și proiecte de educație (slow arhitecture), lucrul pentru și alături de comunități locale

 

  • Ana Maria Goilav și Petre Guran, Școala de la Bunești

www.bunesti.ro, www.facebook.com/Bunesti, www.instagram.com/the_school_of_bunesti

Expertiză: educație (slow arhitecture) și crearea de contexte pentru dezvoltare, creare de comunități

 

  • Octavia Loiș, ȘEZI, Alba-Iulia

www.sezibrand.ro, www.facebook.com/sezi.brand, www.instagram.com/sezi.ro

Expertiză: dezvoltare produs și proiecte de educație, lucrul cu comunități locale

 

  • Laura Leonte – Cosânzeana și Atelierul Social de la Aninoasa

www.cosanzeana.ro, www.instagram.com/cosanzeana

Expertiză: dezvoltare produs, economie socială și inovare socială (atelierul social de la Aninoasa a fost unul dintre câștigătorii competiției de afaceri sociale Fabricat în Țara lui Andrei, finanțat de OMV Petrom și Fundația NeSsT)

 

  • Andreea Machidon – Fundația Pro Patrimonio

www.propatrimonio.org, www.facebook.com/FundatiaProPatrimonio

Expertiză: dezvoltare produs și instrumente de educație pentru patrimoniu (ateliere de educație non-formală pentru copii, ghiduri de bună practică) și lucrul în folosul și împreună cu comunități locale

 

  • Oana Neneciu și Loredana Pană – Letea în UNESCO și Deltacraft (ECOPOLIS)

www.deltacraft.row, www.facebook.com/leteainunesco,  www.facebook.com/deltacraft.ro

Expertiză:  dezvoltare produs și instrumente pentru educație (slow design), lucrul în folosul și împreună cu comunități locale

 

  • Felicia Ienculescu-Popovici, Centrul Green Mogo

www.greenitiative.ro, www.facebook.com/Centrul-Green-Mogo-557071394370356

Expertiză: educație pentru dezvoltare durabilă și creare de contexte de dezvoltare (curriculum eco educație pentru școli verzi și manuale digitale), lucrul cu comunitatea locală

Cuprins