Colectiv A

Inițiativa noastră a început cu mult timp înainte să ajungem în Mănăștur, de-a lungul unor plimbări lungi de weekend, cu bicicleta, în care Lala Panait (antropolog urban) și Silviu Medeșan (arhitect) descopereau zone periferice ale orașului, acolo unde adeseori natura își revendica zone părăsite de om. La un moment dat, roțile și ghidoanele ne-au purtat și în zona La Terenuri din Mănăștur unde, după perdeaua densă a blocurilor, ni s-a arătat brusc o oază verde străjuită de zeci de grădini, azi lucrate de pensionarii fostelor industrii clujene – oameni veniți din ruralul românesc al anilor ‘60-’70 într-un alt fost rural (satul Mănăștur), urbanizat forțat în anii comunismului. Așa am început: am descoperit grădinile, zona verde și pădurea de lângă blocurile din Mănăștur, ca apoi să realizăm că acest loc unic este pe cale de dispariție. Și așa, din 2012, ne-am apucat de construit spații care aveau să devină locuri comune, fizice sau simbolice, pentru ca locuitorii din zonă să vină împreună și să își revendice această zonă verde, zona La Terenuri sub pădure. Am construit o scenă de lemn pentru evenimente comunitare, o grădină comună, am adus împreună generațiile din zonă la cinci ediții de Zilele Mănășturului, am încercat să înțelegem și să încurajăm cultura locală (de la muzică tradițională la hip-hop și croșetat creativ) și am convins Primăria că e nevoie ca această zonă să fie păstrată verde. Am învățat în acești ani ce înseamnă vecinătate, satul pe verticală, cât de fine sunt granițele între sat și oraș și cât de important este să devenim conștienți de realitățile cartierului și să le valorificăm creativ. Am fost acceptați/e ca „fii” și „fiice” ai/ ale actualului Mănăștur, iar acest proces de lucru și de viață a intrat în noi – fără el, cu siguranță, am fi altfel!