Educație

Bine te-am găsit!

Ne bucurăm că ai ajuns aici. Această pagină este dedicată celor mai tineri şi creativi vizitatori ai proiectului nostru „De ce ne rabdă Pământul?”, curioși să afle care e legătura dintre trei personalități din România cu renume la nivel internațional și conceptele dezvoltării durabile.

Chiar aşa! Care-i legătura dintre Pământ şi răbdare?

Titlul face referire la starea de urgență în care a ajuns planeta Pământ din pricina unor acțiuni dăunătoare ale omului, cum ar fi:

poluarea apelor şi a aerului

defrişarea pădurilor şi punerea în pericol de dispariție a speciilor rare de plante şi animale

pescuitul ilegal şi în exces, care amenință diversitatea biologică a apelor

industriile care poluează atmosfera

Păi, și în cazul ăsta, de ce ne mai rabdă Pământul?

Iată o scurtă trecere în revistă a cauzelor care au făcut ca dezvoltarea omenirii să afecteze negativ sănătatea Planetei.

Creșterea populației, combinată cu progresul tehnologic și cu creșterea economică contribuie la înmulțirea emisiilor de gaze în atmosferă și, astfel, la intensificarea schimbărilor climatice.

Poate că o întrebare mai potrivită ar fi…

CÂT ne mai rabdă Pământul?

Deși apar mereu noi soluții în domeniul energiei și al diferitelor tehnologii, inovațiile nu sunt suficiente pentru salvarea Pământului. Cum găsim echilibrul dintre nevoile societății și cele ale Planetei?

Vă propunem o călătorie în timp – în trecutul, prin prezentul și către viitorul Planetei. Filmul explică veșnicul apetit al omenirii pentru expansiune, creștere și progres bazat pe consumul resurselor naturale – despre care ne-am prins cam târziu că nu sunt infinite.

Materialul video ne „gâdilă” mințile cu câteva întrebări destul de complicate, precum:

Am putea oare schimba fundamental modul în care interacționăm cu Planeta?

Posibil. Cel puțin așa ne dau încredere ideile precursorilor români de geniu pe care i-am studiat cu ocazia expoziției pe care am organizat-o în 2020 la Muzeul Antipa. Dacă n-ați apucat s-o vizitați, vă invităm să o explorați aici.

Cine sunt cei trei precursori și ce treabă au cu Pământul?

Grigore Antipa, Constantin Brâncuşi şi Nicolae Georgescu-Roegen au fost trei români geniali care, prin munca și descoperirile lor:

au demonstrat cum ceea ce cunoşteau de acasă, din România, poate fi sursă de inspirație în identificarea unor soluții pentru probleme apărute în diferite colțuri ale globului Pământesc

au fost printre primii, la nivel de planetă, care s-au gândit, încă de acum o sută de ani, la moduri prin care omerirea îşi poate desfăşura viața, munca şi arta astfel încât să nu epuizeze resursele Planetei

au avut un aport important în dezvoltarea umanității şi a civilizației mondiale, fiind recunoscuți în întreaga lume pentru munca și inovațiile pe care le-au propus în specializările lor

Noi îi numim precursorii dezvoltării durabile.

Ce este un precursor?

Este o persoană care, prin activitatea sa, pregătește terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai largă într-un anumit domeniu sau care creează ceva complet nou într-un domeniu. Pe scurt – un deschizător de drumuri, un înaintaș.

Dar dezvoltarea durabilă?

Este dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Conceptul are la baza trei componente: mediul încojurător, societatea şi economia.

Ce au făcut concret cei trei precursori pentru Planetă?

Antipa

Cunoscut, la nivel superficial, drept „doar un biolog” care a condus muzeul ce îi poartă numele, Antipa este cel care a dezvoltat, la începutul secolului al XX-lea, concepte de management al societății care ține cont de ciclurile naturii.

Descoperă-l pe Antipa Descoperă-l pe Antipa

Brâncuși

Unul dintre cei mai „universali” români, Brâncuși este artistul care, în secolul al XX-lea, a transformat complet arta modernă și perspectiva asupra sculpturii, alegând să sculpteze după cum îi dictează forma naturală a materialului.

Descoperă-l pe Brâncuși Descoperă-l pe Brâncuși

Roegen

Economist, matematician și statistician, Roegen este considerat „părintele” bioeconomiei, bazată pe o teorie originală care, în ciuda tendințelor globale, neagă creșterea economică cu orice preț și susține echilibrul dintre producție și consum.

Descoperă-l pe Roegen Descoperă-l pe Roegen

Ideile celor trei, nu neapărat populare în vremurile lor, sunt extrem de relevante în prezent:

NOI cum putem contribui la dezvoltarea durabilă a Planetei?

Încă din 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care se bazează pe echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social şi de mediu. În premieră mondială, 193 state membre ale ONU au aderat la o viziune comună pentru toată Planeta, iar acţiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

Agenda 2030 cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), denumite informal şi Obiective Globale. Acestea acoperă toate domeniile activității umane în încercarea de a reuși, până în 2030, să eradicăm sărăcia extremă, să combatem inegalităţile şi injustiţia şi să protejăm natura și viitorul vieții pe Glob.

Obiectivul 7 - Energie curată și accesibilă

Obiectivul 8 - Muncă decentă și creștere economică

Obiectivul 9 - Industrie, inovație și infrastructură

Obiectivul 11 - Orașe și comunități durabile

Obiectivul 12 - Consum și producție responsabile

Fiecare dintre aceste 17 animații dezvăluie progresul omenirii în îndeplinirea câte unuia dintre obiectivele pentru dezvoltare durabilă, în două contexte: până la răspândirea epidemiei de SARS-COV 19 și situația actuală, din mijlocul pandemiei. Vă invităm să le descoperiți!

Obiectivul 16 - Pace, justiție și instituții eficiente

Obiectivul 17 - Parteneriate în realizarea obiectivelor

Testează-ți cunoștințele și creativitatea!

Acum că am stabilit care e legătura dintre Antipa, Brâncuși, Georgescu-Roegen și Planeta Pământ, vă invităm să vizitați paginile pe care le-am dedicat celor trei precursori (și expoziției!) și apoi să reveniți aici ca să vă testați cunoștințele:

Testează-ți cunoștințele generale

Vă mai invităm la două exerciții creative și, mai jos, vă propunem un format de dezbatere la clasă, pornind de la câteva întrebări inedite despre noi, oamenii, și Planeta Pământ.

„Bioeconomia” merelor

Economist și matematician, Nicolae Georgescu-Roegen a analizat economia țărănească din satele României. Pe baza descoperirilor sale, Roegen a acreditat teoria bioeconomică. Aceasta propune folosirea rațională a resurselor naturale, pe care el le numea „zestrea Pământului” – o zestre generoasă, dar finită și supusă legilor entropice ale degradării.

Antipa, la rândul lui interesat de bioeconomie, mai ales în contextul relațiilor dintre oameni și natură, dintre procesele economice și cele ecologice, a avut curiozitatea să afle nivelul potrivit de activități socio-economice în care sistemele din natură nu sunt afectate, iar condițiile pentru regenerare și sustenabilitatea lor nu sunt periclitate.

Testează-ți abilitățile de matematician și încearcă să folosești eficient cât mai multe mere! Atenție la calcule! Orice greșeală poate compromite stoc-ul final de mere.

Mută mărul care reprezintă răspunsul corect pe tabla de calcul

Salvează viața pe Pământ

Un robot activist sosit dintr-o galaxie îndepărtată a participat în 1970 la acțiunile de protest ale Greenpeace și a decis, de unul singur, că soluția pentru salvarea Planetei Pământ este eradicarea omenirii de pe suprafața acesteia. Mai ai o șansă să salvezi Planeta.

Atenție! Totul ține de alegerile pe care le faci! Urmărește instrucțiunile și încearcă să scapi de sub mătura robotului:

Instrucțiuni

1. În spatele uneia dintre aceste uşi se află un robot pregătit să „măture” omenirea de pe Planetă

2. Misiunea ta este să deschizi două uşi fără să dai nas în nas cu robotul

3. Dacă reuşeşti să eviți robotul până ajungi la cea de-a treia uşa, câştigi

4. Încearcă să obții o serie de victorii!

Scor curent:

Cel mai bun scor:

Dezbatere cu colegii

Le propunem profesorilor care vizitează această pagină, să organizeze împreună cu elevii câte o dezbatere pornind de la câteva teme inedite. Dacă exercițiul nostru vă va inspira să identificați și alte scenarii istorice bune de explorat, vă rugăm să ni le trimiteți la adresa contact at dccom.ro ca să îmbogățim împreună acest material educațional.

Accesează formatul de dezbatere la clasă