Expoziție
O cronologie
Când am început să ne dăm seama că intrăm în conflict cu mama Geea, cu Pământul? În 2015, când s-a semnat Acordul de la Paris? În anii 2000, vizionând documentarul lui Al Gore, An Inconvenient Truth? La formularea Millennium Development Goals, în anii 1990? Pe când urmăream creativele acțiuni de protest ale Greenpeace la începutul anilor 1970? A mai fost ceva înainte?
Info
Despre expoziție, artist, curator, echipă și proiect.
De ce ne (mai) rabdă Pământul?
„Suntem, cu adevărat, în conflict cu Pământul care ne hrănește? Este o situație fără întoarcere sau încă mai putem face ceva?”
Această expoziție, care pare să se hrănească doar din interogații, nu își propune să răspundă la neliniștile care ne bântuie la început de mileniu, ci să avanseze ideea primordialității românești cu privire la identificarea problemei:
Specia umană lasă urme adânci pe scoarța Pământului, care din neatenție se pot transforma în fisuri care să ne înghită cu totul.
Printre primii care au conștientizat, teoretizat și experimentat această teză, au fost doi români de geniu, Grigore Antipa și Nicolae Georgescu-Roegen, care au atras atenția, constant, de acum mai bine de un secol, că felul în care ne ducem viața, ca societate globală, este perfectibil. Spre binele Planetei și al Omului.
Surprinzătoare este, poate, alăturarea lui Brâncuși în clubul acestor precursori ai teoretizării apelului la înțelepciune în relația noastră cu Pământul. Ce rol are acest auto-intitulat meșter-țăran, acest român din vechea țărănime în completarea acestei viziuni?
Expoziția își propune un ambițios meta-dialog cu vizitatorul, reinterpretând conceptul de dioramă*, alocând câte o dioramă artistică pentru fiecare dintre cei trei vizionari care au dezvoltat, cu aproape un secol în urmă, fundația pe care astăzi se construiește economia circulară, o economie care preia de la Pământ și de la natură mecanismele de design, producție, consum și reciclare.
Înțelegerea și acceptarea acestora reprezintă componenta culturală a amplului demers în care ne-am îmbarcat cu toții.
Antipa
Brâncuși
Roegen
Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar și afirmă fără echivoc:
Crearea unei lumi durabile, în care Omul să își găsească locul fără să izgonească alte forme de viață, este un act profund cultural.
Dioramele
*DIORAMA grupează speciile pe categorii de habitate, în posturi naturale, în interacțiune atât între ele, cât și cu mediul, pe un fundal pictat ce redă peisajul natural. Grigore Antipa este recunoscut internațional pentru perfecționarea și introducerea acestei modalități inovatoare de expunere. De altfel, el a organizat muzeul care îi poartă numele, încă de la deschiderea sa, în 1908, în jurul acestei idei, care a fost ulterior preluată de nenumărate alte muzee din Europa și America de Nord. O parte dintre dioramele aflate în muzeu sunt chiar cele create de Antipa la deschiderea din 1908.
Culegătorul
Culegătorul, lucrarea semnată de Dan Vezentan, are la bază simbolistica unui obiect utilitar folosit de generații întregi de culegători din România, „coșarca” împletită din nuiele. Lucrarea subliniază ocupația culegătorului de recoltă printr-un sistem dinamic, sferic, o figură geometrică puternică și solidă. Dan explorează design-ul și mecanismele gospodăriilor agricole, sistemele de hrănire și adăpare a animalelor, se inspiră din sistemele de transport a șeptelului sau de stocare a furajelor, interpretează proiecte de accesorii agricole, se joacă cu ideea hranei, surplusului și deșeurilor biologice.
Trecerea la un mod de trăi împăcat cu natura, presupune, mai întâi, înțelegerea și asumarea intimă, de către majoritatea dintre noi, a principiilor armoniei universale, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.
Expoziția readuce în atenția publică conceptele rezultate din opera de-o viață a celor trei precursori și evidențiază primordialitatea gândirii românești în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul.
bio economie
O oportunitate de a folosi biologia la rezolvarea provocărilor din agricultură, energie, sănătate și
altele sectoare, cu beneficii economice, de mediu și sociale.
geonomie
Știința organizării teritoriilor, știința care studiază structura și echilibrul ocupării spațiilor naturale de către om, sub triplul aspect al geografiei, al ecologiei și al socio-economiei.
legea entropiei
Procesul de degradare a energiei într-un sistem din univers. În economie, principiul afirmă că toate resursele naturale folosite în procesul economic sunt degradate ireversibil.
direct carving
Cioplirea directă în material, fără a folosi modele de ghips sau lut în pregătirea unei sculpturi. Brâncuși considera că materialul îl ghidează, scopul său fiind de a-i găsi forma ascunsă.
O expoziție-argument, care interoghează și provoacă, unde se pun împreună viziuni aparent eterogene, este un prilej pentru fiecare dintre noi de a ne alege argumentul de care avem nevoie pentru a contribui la construirea unei lumi durabile.
economie circulară
Un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor pentru a le extinde ciclul de viață.
dezvoltare durabilă
Desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, axate pe asigurarea unui echilibru între social, economic, ecologic și capital natural.
tradiții creative
Investighează puterea recuperării şi valorificării tradiţiilor şi calitatea lor de resurse creative în activităţi economice sustenabile şi generatoare de locuri de muncă.
turism lent
Un tip de turism ecologic de reconectare la natură, făcut în tihnă, cu grijă față de mediu și natură, cu experiențe ce susțin dezvoltarea comunităților și valorificarea culturii locale.
Expoziția este realizată de Teodor Frolu și Dan Vezentan și, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internațional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.
Vernisaj
Pe 6 august 2020, a avut loc vernisajul expoziției „De ce ne rabdă Pământul?”.
Au participat: Teodor Frolu, curatorul expoziției, Dan Vezentan, artistul, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Ivan Patzaichin, președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Doina Lemny, muzeograf onorific la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, Giorgio Ficcarelli, șeful secției Cultură, Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare DEVCO, Comisia Europeană și Irina Cios, directorul AFCN.
Vă invităm să vizionați înregistrarea evenimentului de deschidere a expoziției în materialul video de alături.
„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puțin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” și a fost un pionier în muzeologie, a fost și un experimentat antropolog practician și bioeconomist.
Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician și economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – științific, deși este considerat, astăzi, unul dintre părinții conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global.
De la Brâncuși ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura și materia.
Toți trei au acordat prioritate naturii și au analizat în mod original relația om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziție, este unul influențat de o întrebare extrem de actuală: Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înțelept?”
Teodor Frolu, curator
„Când spunem dezvoltare durabilă, automat ne gândim la viitor, ținte și obiective, Agenda 2030.
Expoziția deschisă astăzi ne arată însă cum „dezvoltarea unei lumi durabile este și un act cultural” și cum trei mari personalități ale României, Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen, prin munca, creația și operele lor au pus bazele acestui concept, de dezvoltare durabilă.
Folosesc acest prilej pentru a invita publicul larg să viziteze expoziția, să cunoască și să îmbrățișeze principiile construirii unei societăți sustenabile, pentru realizarea schimbării pe care o dorim și de care avem nevoie, mai ales în contextul actual.
Doar așa vom reuși să transformăm România și să asigurăm un viitor durabil generațiilor următoare.”
László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României
Galerie
Vă invităm la un tur virtual de vizitare a expoziției „De ce ne rabdă Pământul?“ în galeria noastră fotografică.
Expoziția a fost organizată în perioada 6 august – 30 septembrie 2020 de DC Communication în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, și cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, ca parte din proiectul cultural pluridisciplinar „Este dezvoltarea unei lumi durabile un act cultural? Antipa, Brâncuși, Georgescu-Roegen”, co-finanțat de AFCN.
Proiectul beneficiază de aportul generos al Aqua Carpatica, precum și de sprijinul oferit de București FM.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Artist: Dan Vezentan
Curator: Teodor Frolu
Grafică: Victor Jantea
Cercetare, text, video-art: Oana Costinaș, Claudia Corneanu, Alina Jantea, Eugen Stafie
Web design & development: Theo Herinean, Oana Costinaș
Cu mulțumiri: doamnei Doina Lemny, expert Brâncuși
Vizitează expoziția
