Despre expoziție, artist, curator, echipă și proiect.
Cum ne învață relația om-natură să trăim în societate? Cât de mult ne ajută, pentru un viitor mai bun, să demontăm și să studiem tradițiile? Este România o fântână de înțelepciune pe care nu ne pricepem s-o păstrăm limpede?
Deschisă între 6 august și 30 septembrie 2020, expoziția propune o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care și-au lăsat amprenta în știința, economia și arta universală.
Dan Vezentan explorează universul zootehnic, dezvoltând din copilărie o relație emoțională cu acest domeniu. Lucrările sale pornesc de la design-ul și mecanismele gospodăriilor agricole.
Teodor Frolu subliniază prioritatea acordată naturii și analiza orginală a relației om-natură-societate regăsită în operele celor trei ca puncte de plecare pentru dezvoltarea durabilă.
Vizitatorii pot explora, cu sprijinul dioramelor artistice create de artistul Dan Vezentan și dedicate celor trei personalități, modul în care cultura tradițională informează și clădește noțiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.
Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”.
Vă invităm la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru un tur ghidat, în limba română, de vizitare a expoziției „De ce ne rabdă Pământul?”, realizat de către curatorul expoziției. Programul tururilor ghidate este disponibil aici:
Pe 6 august 2020, am organizat vernisajul expoziției-argument „De ce ne rabdă Pământul? “, o întâlnire neașteptată cu trei români de geniu, a căror muncă a influențat construcția conceptelor moderne de “dezvoltare durabilă”: Antipa, Brâncuși și Georgescu-Roegen.
În 2020, organizăm trei dezbateri online între reprezentanți ai societății contemporane și experți în operele celor trei mari personalități. Explorăm cât de pregătită este lumea să valorifice ideile lor gândite, în mod evident, pentru societatea de astăzi.
Educația abordată incluziv și holistic, prin trecerea granițelor domeniilor, este din ce în ce mai mult un pariu câștigător. Parcursul intelectual al celor trei creatori a inclus astfel de salturi între discipline și poate demonstra validitatea acestei perspective.
Vă invităm la un tur virtual de vizitare a expoziției „De ce ne rabdă Pământul?“ în galeria noastră fotografică.
„Arta nu este o întâmplare.”
„Creșterea înseamnă a produce mai mult. Dezvoltarea, a produce altfel.”
„Omul poate stăpâni natura atâta cât ține seamă de legile ei."
O oportunitate de a folosi biologia la rezolvarea provocărilor din agricultură, energie, sănătate și
altele sectoare, cu beneficii economice, de mediu și sociale.
Știința organizării teritoriilor, știința care studiază structura și echilibrul ocupării spațiilor naturale de către om, sub triplul aspect al geografiei, al ecologiei și al socio-economiei.
Procesul de degradare a energiei într-un sistem din univers. În economie, principiul afirmă că toate resursele naturale folosite în procesul economic sunt degradate ireversibil.
Cioplirea directă în material, fără a folosi modele de ghips sau lut în pregătirea unei sculpturi. Brâncuși considera că materialul îl ghidează, scopul său fiind de a-i găsi forma ascunsă.
În prezent, de la eco-economie și eco-agricultură, eco-filosofie și eco-etică la economie circulară, industrii verzi etc., omenirea încearcă să recupereze această zestre a Pământului, risipită și divizată, pentru a o folosi în moduri cât mai raționale și mai integratoare.
Un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor pentru a le extinde ciclul de viață.
Desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, axate pe asigurarea unui echilibru între social, economic, ecologic și capital natural.
Investighează puterea recuperării şi valorificării tradiţiilor şi calitatea lor de resurse creative în activităţi economice sustenabile şi generatoare de locuri de muncă.
Un tip de turism ecologic de reconectare la natură, făcut în tihnă, cu grijă față de mediu și natură, cu experiențe ce susțin dezvoltarea comunităților și valorificarea culturii locale.
Putem spune deci că ceva din viitorul durabil și armonios pe care lumea încearcă astăzi să și-l formuleze s-a născut în România.
Economia circulară s-a născut la sat, pentru că nu e decât tradiția țărănească adusă la oraș și aplicată cu creativitate și înțelepciune.