#ORIGINI de la idei încolțite la tradiții creative

Odată cu extinderea agriculturii de tip industrial și cu folosirea pe scară din ce în ce mai largă a soiurilor și a hibrizilor moderni, s-a adâncit fenomenul de eroziune genetică, lucru care a condus la dispariția multor varietăți locale, create în timp prin străduința multor generații de cultivatori ai pământului. Este cazul populațiilor tradiționale de in (Linum usitatissimum) și cânepă (Cannabis sativa), la care eroziunea genetică atinge procentul maxim, sau al celor de porumb (Zea mays), bob (Vicia faba) și alac (Triticum monococcum), unde pierderile sunt între 50-80%. Banca de Resurse Genetice Vegetale a fost înființată în 1990 de dr. Ing. Mihai Cristea pentru a asigura păstrarea în condiții controlate, potrivite pentru cercetare, a materialului genetic colectat de-a lungul activităților de ameliorare agricolă. Iar în prezent are menirea de a repara și preîntâmpina pierderile pricinuite de eroziunea genetică prin păstrarea patrimoniului fitogenetic național, lucru care contribuie la securitatea alimentară, la eradicarea sărăciei și la protejarea mediului.

#MOȘTENIRE zestrea care a hrănit proiectul

Două categorii de resurse genetice sunt extrem de valoroase, respectiv varietăţile locale (seminţele ţărăneşti, care n-au parcurs un proces de ameliorare desfăşurat într-un sistem formal) şi rudele sălbatice ale plantelor de cultură, ambele de mare importanţă ştiinţifică, fiind purtătoare ale unor gene de interes pentru creatorii de noi soiuri sau hibrizi, dar, în acelaşi timp, cu potenţial de utilizare nemijlocită în alimentaţia umană şi cea animală, sau ca materii prime în industria farmaceutică, cosmetică etc. Mai mult, cultivarurile şi rasele locale sunt atractive pentru ecoturism şi agricultură ecologică.

#OAMENI întâlniri prin care proiectul a prins trup

Nucleul care a stat la baza constituirii actualei colecții deținute de Bancă provine de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava și este alcătuit din material biologic, forme locale și vechi de porumb, colectat în anii ’60-’70 de cercetătorii laboratorului de ameliorare a porumbului, sub îndrumarea dr. Ing. Mihai Cristea. An de an, colecția s-a mărit prin contribuția echipelor de explorare și colectare, din care, actual, fac parte dr. Diana Batîr Rusu (biolog) și Dan Șandru (ecolog), cărora, de-a lungul timpului, li s-au alăturat alți specialiști: ing. Doina Lazăr, dr. Marcel Avramiuc (biolog), dr. Dana Constantinovici (biolog), dr. Silvia Străjeru (biolog), dr. ing. Daniela Murariu, Manuela Ibănescu (chimist), ing. Mihai Giurcă. La fel de importante ca materialul genetic colectat sunt și cunoștințele locale despre semințele moștenite de la predecesori, precum și cele referitoare la sistemul agricol utilizat. Informațiile sunt culese de la țăranii păstrători ai acestui segment de tradiție românească și sunt înregistrate prin completarea unui chestionar cu 22 de întrebări, conceput de dr. Marcel Avramiuc. Iar gestionarea volumului foarte mare de date colectate este posibilă cu ajutorul unui sistem informatic adecvat, coordonat în prezent de ing. Cezar Ciobăniței.

#LOCURI cuiburi și drumuri care poartă proiectul mai departe

Punerea în valoare a colecției Băncii de Gene Suceava stă în abilitatea de a folosi diversitatea conservată în mod rapid, creativ și durabil. Astfel, în 2009 a pornit un demers de reintroducere/răspândire în cultură a varietăților tradiționale românești, aparținând principalelor specii vegetale relevante pentru agricultură și alimentație. Programul a căpătat consistență, devenind cunoscut și eficient prin întreținerea unui dialog permanent cu micii cultivatori/ grădinari pasionați, folosind mijloace convenționale (scrisori, telefon) sau moderne (e-mail, internet), asigurând, pe lângă semințe, și consultanță de specialitate, în funcție de cerințe. În total, din 2009 și până în prezent, au fost expediate cca. 100 000 de eșantioane de semințe, la peste 17 000 de utilizatori din toată țara.

# ÎNCOTRO?

Banca de Gene Suceava, prin patrimoniul conservat și prin activitățile specifice, care se vor extinde și adapta cerințelor naționale și regionale, are în centrul atenției instituirea unui sistem holistic, incluzând toate entitățile care lucrează cu germoplasmă vegetală. Astfel, ne dorim crearea unui fond genetic variat, cu origine locală, bine studiat din punct de vedere morfo-fiziologic şi care poate fi pus în valoare prin utilizarea în programele de ameliorare sau, în mod direct, de către micii cultivatori. În acest sens susținem includerea în programele de dezvoltare rurală a unor măsuri de stimulare a utilizării şi prezervării patrimoniului genetic local.