Articol: Ce are Brâncuși de-a face cu Antipa și cu Roegen?

Ce are Brâncuși de-a face cu Antipa și cu Roegen?“

07 august 2020

Suntem adesea întrebați „Ce are Brâncuși de-a face cu Antipa și Roegen?“. Unii îi spun bioeconomie, alții poezie, viață sau spiritualitate, noi îi zicem dezvoltare durabilă pentru viitor.

Căutarea noastră a pornit de la Ivan, povestea lui și locul său de baștină – Delta Dunării. Ne-a inspirat cu dragostea sa față de natură și reinventarea culturii locale.

Așa am ajuns să-l descoperim pe marele biolog Grigore Antipa, dintr-un unghi mai puțin cunoscut, de antropolog care a studiat inteligența comunităților de pescari din Deltă în administrarea resurselor și a definit, pentru prima dată în lume, bioeconomia.

Apoi, l-am găsit pe Nicolae Georgescu-Roegen, un economist recunoscut la nivel mondial, prea puțin popular în România. Studiindu-l, am realizat că procesul a fost același – inspirat de economia țărănească, a propus bioeconomia ca soluție pentru zbuciumul economic al omului.

Ne-am dat seama că în cultura tradițională românească, relația om-natură este pilonul dezvoltării. De aici, în 2017 am început, cu antropologul Vintilă Mihăilescu, să definim ideea de tradiții creative și să cartografiem inițiative din România care se încadrează în acest curent.

Așa l-am revizitat și pe Constantin Brâncuși, din perspectiva interacțiunii sale cu materialul, viziunea lui izvorând din aceeași sursă la care ne întoarcem mereu – cultura locală din România.

Toți acești creatori sunt deschizători de drumuri, oameni care au schimbat la nivel global domeniile în care s-au manifestat. Lucrările lor și-au tras seva din observarea cu atenție a relației om-natură, din felul în care spiritul uman interacționează cu materia, și din felul în care acest lucru este reflectat în cultura populară.

Prin această expoziție, dedicată celor trei precursori, dorim să propunem un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”.

Teodor Frolu, curator