Comunicat: De ce ne rabdă Pământul? Expo – argument la Muzeul Antipa

De ce ne rabdă Pământul? Expoziție – argument la Muzeul Antipa

6 august 2020

În perioada 6 august – 30 septembrie 2020, expoziția „De ce ne rabdă Pământul?”, semnată de artistul Dan Vezentan și curatorul Teodor Frolu, le-a propus vizitatorilor Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care și-au lăsat amprenta în știința, economia și arta universală: Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen. Expoziția recuperează, în mod inedit, concepte și viziuni originale dezvoltate de cei trei, a căror intuiție în ceea ce privește dezvoltarea durabilă îi plasează (chiar și) astăzi în avangardă.

 

 

Vizitatorii au putut explora, cu sprijinul dioramelor artistice dedicate celor trei personalități, modul în care cultura tradițională informează și clădește noțiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.

Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”. Opera de o viață a celor trei a generat, în ultima sută de ani, valoroase puncte de plecare pentru noi priorități ale lumii actuale, de la economia ecologică sau economia circulară la preocuparea pentru epuizarea resurselor. Trecerea la un trai în armonie cu Planeta presupune înțelegerea și asumarea principiilor dezvoltării unei societăți durabile, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.

 

„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puțin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” și a fost un pionier în muzeologie, a fost și un experimentat antropolog practician și bioeconomist. Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician și economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – științific, deși este considerat, astăzi, unul dintre părinții conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global. De la Brâncuși ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura și materia.

Toți trei au acordat prioritate naturii și au analizat în mod original relația om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziție, este unul influențat de o întrebare extrem de actuală Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înțelept?” Teodor Frolu, curator.

„Când spunem dezvoltare durabilă, automat ne gândim la viitor, ținte și obiective, Agenda 2030. Expoziția deschisă astăzi ne arată însă cum „dezvoltarea unei lumi durabile este și un act cultural” și cum trei mari personalități ale României, Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen, prin munca, creația și operele lor au pus bazele acestui concept, de dezvoltare durabilă. Folosesc acest prilej pentru a invita publicul larg să viziteze această expoziție, să cunoască și să îmbrățișeze principiile construirii unei societăți sustenabile, pentru realizarea schimbării pe care o dorim și de care avem nevoie, mai ales în contextul actual. Doar așa vom reuși să transformăm România și să asigurăm un viitor durabil generațiilor următoare” a spus László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului României, prezent la vernisaj.

Demersul evidențiază primordialitatea gândirii românești în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul. Altfel spus, conceptele despre dezvoltarea durabilă nu sunt doar „de import”, ci contribuția României poate fi demonstrată, iar această expoziție este unul dintre argumente. Prin revizitarea operei acestor precursori excepționali și angrenarea, în spațiul public, a unei conversații pe teme lansate de ei, putem redescoperi valoarea culturii tradiționale țărănești dintr-o perspectiva contemporană și inovativă.

 

 

La vernisaj au participat: Teodor Frolu, curatorul expoziției, Dan Vezentan, artistul care a realizat expoziția, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, László Borbély, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Ivan Patzaichin, președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Doina Lemny, muzeograf onorific la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, Giorgio Ficcarelli, șeful secției Cultură, Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare DEVCO, Comisia Europeană și Irina Cios, directorul AFCN.

Expoziția, aflată în Sala Multimedia de la parterul Muzeului, poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00).

 

Expoziția este realizată de Teodor Frolu și Dan Vezentan și, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internațional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.

Expoziția este organizată de DC Communication, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa și cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, ca parte din proiectul cultural pluridisciplinar „Este dezvoltarea unei lumi durabile un act cultural? Antipa, Brâncuși, Georgescu-Roegen”, co-finanțat de AFCN. Proiectul beneficiază de aportul generos al Aqua Carpatica precum și de sprijinul oferit de București FM.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.