PASAJ
pădure, apă, sol, aer, jurământ
Între trecut și prezent, între simboluri profunde și simboluri necesare. Naturalețea lemnului plasată în contrast cu atracția contemporană față de plastic și pentru culori aprinse. Două perspective ale aceluiași obiect.
Un semnal de alarmă, o punte între generații.
Trecutul – relația organică a omului cu natura
„Pădurea a avut întotdeauna un rol important în economia și viața poporului român. Oamenii își construiau din lemn casa de locuit, biserica, școala și obiectele necesare vieții de zi cu zi. Arhitectura lemnului păstrează mărturii valoroase ale culturii materiale și spirituale autohtone, reflectă capacitatea creatoare a meșterilor și dragostea lor pentru frumos. Dorim să subliniem importanța acestui tezaur pentru istoria noastră și, totodată, să atragem atenția asupra modului în care românii respectau natura și foloseau strictul necesar pentru folosul propriu. Mai mult, ei foloseau simboluri pline de sens, în comuniune cu mediul înconjurător, pe care le sculptau în lemn sau în alte materiale naturale, pentru a le da viață din nou.”
Iată câteva dintre aceste simboluri sculptate pe latura din lemn a obiectului de design volumetric realizat de Octavia și Lucian Loiș, PASAJ:
unda apei
UNDA APEI, fără început și fără sfârșit, pare a fi cea mai sensibilă transcriere în limbaj plastic a lumii în manifestare. Valurile mereu reluate într-un ritm egal înseamnă respirare, puls, rostogolire a clipelor prin istorie. Unda apei apare sub înfățișarea unui zig-zag. Artistul popular instituie valuri care reprezintă marele drum de apă dintre lumi. Are loc o întâlnire între real și fantastic, iar șarpele, dinții de lup și calea rătăcită fac parte dintr-o lume formată din mai multe „podișuri cosmice”. În fiecare din aceste podișuri, imaginația populară distribuie o lume aparte, podișurile fiind separate prin straturi de apă. Se zice că însăși ființa umană cunoaște o stratificare.
rozeta
ROZETA cuprinde cele șase dimensiuni esențiale ale spațiului, adică direcțiile cardinale, zenitul și nadirul. Un simbol cu caracter solar și elemente dinamice, rozeta cuprinde vârtejul sau razele solare, dar reprezintă și floarea vieții, parte din simbolistica universală.
crucea
CRUCEA în interiorul soarelui sugerează sacralitatea. În interiorul crucii apare arborele vieții într-o ordine radiar-solară, care accentuează ideea de „viață fără sfârșit”.
Puse în practică cu creativitate și înțelepciune, lecțiile din trecut pot sta ca sursă de inspirație pentru identificarea unor soluții, în armonie cu natura, pentru probleme globale cu care ne confruntăm în prezent. Relația organică dintre om și natură, regăsită în cultura arhaică românească și pe care o putem decodifica în simbolistica tradițională, ne învață cum să ne dezvoltăm durabil, cu grijă față de natură, mediu și resurse.
Prezentul – obiectivele globale pentru dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă este acel tip de creștere care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite șansa generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Conceptul are la bază trei componente cheie: mediul încojurător, societatea şi economia, și propune un echilibru între acestea pentru a putea asigura, pe termen lung, binele planetei și al omenirii.
Încă din 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un plan pentru pace și prosperitate a oamenilor și a planetei bazat pe armonia dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile. Agenda 2030 cuprinde 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă, cunoscute și ca Obiective Globale. Acestea acoperă toate domeniile activității umane în încercarea de a reuși, până în 2030, să eradicăm sărăcia extremă, să combatem inegalităţile şi injustiţia şi să protejăm natura și viitorul vieții pe Planeta Pământ.
Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, regăsite pe latura colorată a pasajului și aflate în dialog cu simbolistica din cultura tradițională, organizează acțiunile pe care omenirea trebuie să le pună în practică pentru a face față provocărilor prezentului și pentru a asigura un viitor durabil și sigur, cu resurse suficiente și pentru generațiile care vin.
Pentru ca simbolurile prezentului, obiectivele pentru dezvoltare durabilă, să fie îndeplinite cât mai eficient este nevoie de un angajament puternic din partea tuturor actorilor din societate.
În România, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, promovează obiectivele pentru dezvoltare durabilă și sprijină actorii preocupați să contribuie la îndeplinirea acestora. dezvoltaredurabila.gov.ro
Simbolurile, parte din patrimoniul imaterial, reprezintă idei și concepte care fundamentează cultura și organizează viața de zi cu zi a oamenilor, fiind și un mecanism de transmitere a tradițiilor comportamentale de la o generație la următoarea.
În acord cu principiile dezvoltării durabile și cu viziunea Noului Bauhaus European (frumos, sustenabil, împreună), proiectul PASAJ valorifică elemente din patrimoniul cultural, material și imaterial, pentru a le utiliza creativ ca resursă în comunicarea principiilor pentru dezvoltare durabilă.
Proiectul este câștigătorul locului al II-lea al concursului de design de obiect „3D x DDD x NEB”, organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, în contextul programului New European Bauhaus, care a urmărit a urmărit realizarea unui proiect de standee – un display volumetric (3D) care să explice și să promoveze dezvoltarea durabilă.
