Drepturi, riscuri și rezistență culturală în era AI: ce aduce AI Act-ul european pentru creatori
Cum afectează AI Act-ul european sectorul cultural și creativ? Ce înseamnă pentru artiști și organizații culturale faptul că datele culturale — texte, imagini, sunete — sunt folosite în antrenarea inteligenței artificiale fără acord și fără remunerare? Și cum poate fi protejată creativitatea umană într-un mediu tot mai automatizat?
Aceste întrebări au fost în centrul dezbaterii „EU AI Act & cultural creators: rights, risks & resistance”, desfășurată în contextul conferinței Beyond Many 2025, organizată de Culture Action Europe în iunie 2025.
Dezbaterea a reunit trei voci relevante în peisajul politicilor culturale europene: Luiza Moroz (Policy Adviser, Culture Action Europe), Marco Fiore (Policy Officer, Michael Culture Association) și Oana Nasui (manager și cercetător cultural), în calitate de moderator.
Discuția face parte din proiectul „Dincolo de creație”, o inițiativă dedicată explorării impactului noilor tehnologii asupra sectorului cultural, inițiat de Platforma Formare Culturală, Postmodernism Museum și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Discuția pornește de la o constatare tot mai relevantă pentru sectorul cultural: inteligența artificială nu mai este doar o unealtă, ci un mediu care transformă radical procesele creative, drepturile de autor și relația dintre creator, tehnologie și public. Un punct central îl constituie modul în care datele culturale – texte, imagini, sunete – sunt folosite pentru antrenarea modelelor de AI fără consimțământul sau remunerația creatorilor. În egală măsură, apar probleme legate de conținutul generat de AI, care ocolește legislația prin ambiguități legate de protejarea stilului artistic.
Luiza Moroz atrage atenția asupra a două riscuri majore vizate de AI Act: fragilizarea drepturilor de autor și redefinirea creației însăși. Chiar dacă actul legislativ aduce un cadru util, lipsa unor obligații clare privind transparența și plata pentru utilizarea conținutului cultural rămâne problematică.
Marco Fiore, implicat în redactarea unui cod de conduită asociat AI Act, semnalează limitările acestuia: un document fără valoare juridică, rezultat al unui proces participativ vast, dar inegal, care pune sub semnul întrebării reala influență a sectorului cultural în politicile tehnologice.
S-au discutat și efectele sistemice ale AI – de la munca precară din procesul de etichetare a datelor, până la reproducerea stereotipurilor culturale, într-un mecanism care, în loc să corecteze inechitățile, le perpetuează.
În fața acestor provocări, apar și reacții creative: de la proteste artistice și instrumente de protecție a conținutului (precum Glaze și Nightshade), până la apeluri pentru baze de date culturale curatoriate de comunități și reprezentare artistică în structurile de guvernanță AI.
În concluzie, invitații subliniază că AI-ul nu doar optimizează, ci schimbă fundamental felul în care lucrăm, învățăm și creăm. Tocmai de aceea, apărarea creativității umane – cu tot ce implică ea: efort, greșeală, ambiguitate – devine o miză culturală și democratică majoră.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Revista Cultura, Tradiții creative.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
