Dincolo e creație: Dincolo de instrumentalizare – cultură și finanțare în UE
Interviul realizat în cadrul proiectului „Dincolo de creație”, produs de platforma Formare Culturală, îl aduce în dialog pe cercetătorul independent Elena Polivtseva, cofondator al Culture Policy Room, și pe cercetătoarea culturală, Oana Nasui. Discuția explorează provocările principale ale politicii culturale europene, de la statutul artistului la mecanismele de finanțare și viitorul programelor culturale ale UE.
Elena prezintă Culture Policy Room, un think tank care oferă o perspectivă holistică asupra politicilor culturale europene, fără agende sectoriale, punând accent pe analiza independentă și pe identificarea problemelor emergente. Oana subliniază limitele finanțării tradiționale, rigide și planificate strict în avans.
Pandemia a mutat statutul artistului de la un subiect marginal la unul prioritar, relevând riscul pierderii talentelor din sectorul cultural. Politicile naționale sunt diverse: unele țări prioritizează accesul la protecție socială, altele recompensează succesul artistic, iar experiența României a scos în evidență dificultatea identificării și susținerii clare a artiștilor în practică.
UE are un rol limitat: nu poate impune legi universale, ci poate stimula dialogul, promova bune practici și propune instrumente precum o cartă europeană a condițiilor de muncă pentru artiști, care, deși simbolică, poate genera progres național. Exemple precum fondul de plată echitabilă din Berlin arată însă fragilitatea progresului.
Raportul „State of Culture” evidențiază frustrările sectorului cultural legate de instrumentalizarea artei, concentrându-se pe probleme urgente și insuficient discutate. Studiul subliniază nevoia de recunoaștere a culturii ca bun public, mai degrabă decât justificarea ei prin beneficii economice imediate.
În ceea ce privește finanțarea europeană, noul mecanism Agora EU, care combină Creative Europe cu programe de valori civice, ridică provocări politice și financiare. Cultura devine mai vulnerabilă politic și riscă să fie marginalizată în fața priorităților legate de democrație. Flexibilitatea bugetară anuală poate genera competiție și incertitudine între beneficiari.
Elena subliniază diferența între abordarea prin cultură ca bun public fundamental și instrumentalizare: cultura trebuie să fie accesibilă, diversă și protejată printr-un program european solid, iar integrarea în alte fonduri să fie secundară, fără a diminua importanța principalului fond cultural. Această viziune asigură libertatea artistică și menține ecosistemul cultural în echilibru, cu beneficii ce se pot măsura pe termen lung, de-a lungul secolelor.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Revista Cultura, Tradiții creative.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.