Cum arată portretul robot al „risipitorului român” – campanii pentru reducerea risipei alimentare de Ziua Internațională de conștientizare asupra risipei alimentare
De Ziua Internațională de conștientizare asupra risipei alimentare (29 septembrie), asociația INTERSECT Timișoara lansează o campanie online privind risipa alimentară din bucătărie, prin publicarea unor rețete creative gătite din resturi alimentare, primite de la gurmanzi, bucătari și prieteni. Această campanie face parte din proiectul „Stop risipa alimentară!”, alături de organizarea de ateliere educaționale și a unei culegeri de activități școlare.
În contextul în care în România se aruncă 6.000 tone/zi (10% din mâncarea cumpărată) și schițând „portretul robot al risipitorului român” – sub 35 de ani, locuitor în mediul urban, cu studii superioare și venituri peste medie și făcând cumpărături în special din supermarket (conform unei Analize de situație din 2019, elaborată de Centrul Național de Evaluare și Protejare a Stării de Sănătate), întreprinderea socială INTERSECT derulează în perioada 2021-2022 proiecte dedicate combaterii risipei alimentare, cum sunt „Stop risipa alimentară” și „Împreună combatem risipa alimentară”, în care implică diverși actori din comunitatea offline din Timișoara, dar și din comunități online de oriunde, în demersuri concrete de reducere a risipei alimentare.
Una dintre acțiunile INTERSECT constă în invitația lansată către gurmanzi și bucătari de a prepara rețete din „ce a rămas în frigider”, folosind produse care se apropie de termenul de expirare, legume ușor lovite, fructe foarte zemoase, bucăți de brânză uscate sau sosuri de roșii deschise cu câteva zile în urmă. Provocarea constă în fotografierea înainte și după, un scurt film făcut cu telefonul din timpul gătitului și prezentarea listei de ingrediente. Rețetele astfel create sunt făcute publice pe rețelele sociale. Alături de această campanie prietenoasă, în cadrul proiectului „Stop risipa alimentară” se mai organizează ateliere educaționale pe tema reducerii și combaterii risipei alimentare, precum atelier de compost, ateliere de gătit sau cum faci vegeta de casă.
În România, în condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, se aruncă în fiecare an 2,55 milioane tone de mâncare. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: dacă în rural se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deșeurilor, atât alimentare, cât şi nealimentare. (Sursa)
Risipa se traduce şi în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi şi risipă de resurse de apă, sol şi energie, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare cu fertilizatori, pesticide şi metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârșesc la groapa de gunoi. FAO a realizat o evaluare a costului risipei de alimente la nivel mondial, astfel, în plus față de costul economic estimat la o mie de miliarde de dolari pe an (valoarea produselor irosite plus subvențiile plătite pentru producția lor), costurile de mediu (cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră, deficitul de apă și eroziunea) ajung la aproximativ 700 de miliarde de dolari. (Sursa)
Proiectul „Stop Risipa alimentară” este finanţat prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunităţi Timişoara. Fondul pentru un viitor mai bun în comunități este un program coordonat la nivel național de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR, finanțat de Lidl Romania și implementat la nivel local de Fundaţia Comunitară Timişoara.
Parteneri media: Gastroart, Observatorul Gastronomic, România Tradițiilor Creative, Guerrilla Verde
Detalii și contact aici https://intersect.org.ro/stop-risipa-alimentara/
Asociația INTERSECT este înființată în martie 2021, cu obiectivul de reducere a pierderii și risipei alimentare. Prin activitatea asociației urmărim salvarea hranei considerată fără valoare comercială sau cu valoare comercială redusă, dar care încă are valoare nutritivă, făcând-o accesibilă, în condiții demne, celor care au nevoie de aceasta. Inspirați de inițiative naționale și europene, vom deschide primul magazin de combatere a risipei alimentare din Vestul țării, sub forma unei întreprinderi sociale.
