Concluzii conferință: Peisajul cultural din Deltă: ajută sau periclitează turismul?

Context. Concluzii. Recomandări

Context

În trecut, țăranii care practicau arhitectura aveau toate resursele necesare la îndemână. Natura era, pe vremuri, Dedeman-ul oamenilor din Deltă. În prezent nu mai există repere și elemente de referință în sat. Sursele de materiale și de inspirație în prezent sunt: magazinele de tip Dedeman și vizitele în alte țări.

Miză cea mare: să introducem în magazinele mari raioane de produse tradiționale românești. S-ar putea face în fiecare regiune o identificare de meșteșugari pe produse utile în arhitectură. Meșteșugarii sunt descurajați de lipsa de comenzi, iar o astfel de inițiativă, în care un magazin mare specializat ar deveni principalul client al meșteșugarilor, i-ar încuraja să producă, asigurându-le o precomandă sigură. Astfel, s-ar crea o nouă piață. Inițiativa are potențial mare în județul Tulcea.

Grupul OAR a creat o hartă a meșteșugarilor (adresă, date de contact), pe care o va finaliza până la sfârșitul anului. Aceștia urmează a fi vizitați și instruiți despre bogățiile pe care le au la îndemână. Harta va fi un proiect deschis și upgradabil în permanență. Se caută meșteșugari care vor să facă educație cu ucenici ca să transmită mai departe meșteșugul.

Ghidul Rural OAR

Ghidurile sunt adresate administrațiilor locale, dar și investitorilor, precum și celor care investesc din fonduri private, arhitecților, consultanților pentru investițiile privind fonduri europene.

Alcătuire ghid:

• Prezentare generală a specificul local
• Recomandări de proiectare și exemple, în imagini, cu așa da / așa nu
• Pe lângă ghid, există și o broșură care are menirea de a convinge investitorii să țină cont de recomandările din ghid

Cum le explici meșteșugarilor cum să trateze peisajul cultural?

În mediul rural nu funcționează recomandările ci, mai degrabă, sistemul de exemple de bune practici. (În ghid există o secțiune cu exemple pozitive și exemple negative.)

În administrațiile locale există un deficit de personal de urbanism. E nevoie de personal care să le poată explica meșteșugarilor, la un nivel orizontal, cum se face corect urbanismul și arhitectura în conformitate cu specificul local.

În zonele cu valoare mare din punct de vedere al peisajului cultural decizia trebuie să fie luată la nivel administrativ și susținută de un corp de profesioniști care pot să ofere consultanță.

Nu mai există repere din trecut. În fiecare localitate ar trebui să existe câteva repere vii, cu funcțiune. Trebuie analizat modul în care pot fi păstrate în viață și evitată muzeificarea. Să aibă funcționalitate. E nevoie de modele de bune practici.

Tradiția este un proces în tranziție. E nevoie să discutăm despre cum o modernizăm și să o aducem în actualitate, ținând totuși cont de nevoile specifice vieții contemporane (exemplu: toaletă în interiorul casei. Casa de azi trebuie să fie nepoata casei de ieri, adică să aibă și lujancă și confort modern.)  O soluție ar fi crearea unei echipe compuse din arheologi, sociologi și alți specialiști.

În Delta Dunării este nevoie de orientare mai puțin pe reguli și mai mult spre încurajarea cercetării privind specificul local chiar dinainte de construcție.

În Deltă, turismul este de viitor. E nevoie să fie gândite soluții pentru turiștii care caută specificul local (cu funcționalitate de 4 stele în interior). În prezent, localnicii se concentrează mai puțin pe recuperarea sau valorizarea specificului local. Mai degrabă vin oameni din exterior care se ocupă de această recuperare. Însă, specificul și identitatea locale nu pt fi păstrate fără sprijinul comunității.

Există o nevoie de o disciplină a construcțiilor. Este important ca investitorii străini să nu distrugă specificitatea locurilor.

Concluzii și recomandări

Ghidul explică cum, înafară de construcția propriu zisă, este foarte important peisajul cultural, în care intră elemente ca: strada, pavajul, trotuarul. Aceste elemente pot avea și funcționalitate (de exemplu, spațiul verde delimitat de trotuar absoarbe apa de ploaie). Spațiul verde ar putea fi, totodată, sădit cu plante locale, componenta culturală locală fiind legată de elementele de biosferă.

Pentru fiecare comunitate ar trebui să existe, acolo unde se dau autorizațiile de construcție, panouri cu „așa da” și „așa nu”. Iar ghidul ar trebui sintetizat, eventual într-un poster (pt utilizatori) sau flyere pt consultanți.

Ar fi utilă o politică care să sprijine localnicii în adaptarea construcțiilor și amenajărilor la specificul local (în sensul că, dacă aceștia respectă regulile de perservare a specificului, ar putea primi sprijin financiar din partea autorităților locale).

Nu poate exista un ghid general pentru întreaga regiune dat fiind că există mari diferențe între zone (de exemplu, Letea are un anumit gen de lotizare față de Mila 23). Ar putea fi construită o legislație care să oblige PUG-urile localităților din Deltă să țină cont de aceste diferențe. Studiile de fundamentare trebuie definite mai bine și ar trebui realizate de către întocmitorii PUG.

O altă idee este de a aduce la nivel județean un aparat de urbanism. Consiliul județean nu are la momentul actual atribuția de a merge pe teren și de a studia specificul local din fiecare localitate.

Este nevoie de un studiu de cercetare care să țină cont de reperele locale atât în privința construcțiilor, cât și în amenajare.  În locurile în care nu există repere, sau în care s-au pierdut, se pot face analogii cu alte UAT-uri similare ca geografie, ocupații, tradiții ș.a. E nevoie de un studiu premergător, pregătit de un specialist, iar acesta poate fi conținut de PUG.

Ar fi indicat ca din comisia tehnică a CJ să facă parte specialiști din mai multe arii: arhitectură, muzeul de etnografie ș.a. Comisia tehnică de urbanism a CJ este mult prea diluată și are caracter strict consultativ. O comisie formată din specialiști ar face o diferența considerabilă.

Este important ca toți stakeholderii să agreeze asupra recomandărilor de construcție și amenajare (așa da / așa nu), acestea nemaifiind negociabile. Eventual, pot fi agreate mici nuanțe care pot fi negociate în funcție de fiecare caz. Trebuie să existe flexibilitate și interpretare, dar sub expertiza unui specialist.

Ar fi utilă crearea unei comisii care să se ocupe strict de vizarea acestor proiecte, îmbunătățirea ghidului, vizarea studiilor de fundamentare. Ar putea fi alcăuită din: specialiști, reprezentanți ai registrelor ș.a.

Este nevoie de a introduce în lege conceptul de peisaj cultural și de a-l defini, incluzând aici și infrastructura. Peisaj cultural înseamnă un spațiu construit, plantat, modernizat, dar care ține cont de partea culturală a zonei, nu numai de inginerie. Se pot defini câteva repere mai importante și abia apoi se implica furnizorii.

În zonele protejate este nevoie de subvenții. Pot fi create politici locale care să susțină construcțiile respectuoase față de specifciul local cu costuri mai mici.

În Delta Dunării, extinderea extravilanului (din motive economice) a fost o greșeală. Investițiile erau importante în mijlocul localităților.

Există o nevoie de modificare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Arhitectura deltaică este în proporție de 80% unitară. Însă spațiile urbane nu au fost cuprinse în regulament. Astfel, s-a ajuns la un proces de urbanizare fără sistematizare. Totuși, județul Tulcea are potențialul de a deveni un exemplu de bună practică. Este un moment oportun, dat fiind că Delta a căpătat notorietate, iar interlocutorii de la nivelul administrațiilor sunt receptivi.