Concluzii conferință: Materiale tradiționale ca resurse naturale transformate în identitate locală – sesiunea II: materiale folosite în design

28/10/2018

Sâmbătă, 27 octombrie 2018, The Ark, București

 

Temă: Materiale naturale folosite în design

Vorbitori:

Teodor Frolu, inițiatorul proiectului România Tradițiilor Creative

Olah Gyarfas, designer PATZAIKIN

Nicoleta Radu, designer și manager FABRIK

Tamina Lolev, biblioteca  MATER

Ana-Maria Goilav, Școala de la Bunești

Radu George Dumitriu, designer, colecționar

Silvia Szakacs, Asociația Femeilor Țara Hațegului

Tematica de bază a acestei sesiuni de discuție a gravitat în jurul ideei de relație dintre material și creator, relație care merge dincolo de simboluri sau lucruri identitare. Pentru a ilustra cât mai bine aceste aspecte, invitații au avut o serie de intervenții care au contribuit la explicarea necesității explorării relației material – obiect – creator.

Radu Dumitriu, colecționar și artist, a vorbit despre material ca o extensie a creatorului, din prisma colecției sale de aproximativ 7,000 de piese românești sau piese străine folosite pe teritoriul României, fără a fi expuse într-un muzeu etnografic, ci într-o galerie, cu circuit închis și foarte închis în Corbeanca  – o joacă a obiectelor tradiționale, în contrast sau în paralel cu elemente contemporane.

Pe parcursul prezentării sale, d-l Dumitriu a adus o serie de obiecte pe care le-a explicat și expus publicului prezent, printre care o selecție de barde (din colecția personală de 250 de barde desenate și peste 100 de topoare). Din expunerea acestuia a rezultat că legătura dintre artist și material este una foarte importantă și nu reprezintă doar dibăcia de a prelucra un material, ci și tipul de material folosit în crearea obiectului, care contribuie și permite utilizarea lui ulterioară.

Deși domeniul este unul diferit, Nicoleta Radu de la FABRIK (tipografie), a adus auditoriului un concept nou denumit paper bag, care permite recuperarea relației speciale dintre creator și materialul de hârtie folosit. Astfel, the paper bag este acel tip de carte apărută într-o ediție low cost, o carte pe care o luăm în avion, călătorii, care este subțirie și are legături ieftine, iar după ce și-a atins scopul, ea poate fi lăsată în tren pentru alți cititori, nu are neapărat o valoare mare ca obiect. Mai mult, în timpurile internetului, comunicarea pe hârtie ajunge să nu mai fie necesară, tipărirea este scumpă, durează până la realizarea unei cărți, iar reursa de timp este una importantă.

FABRIK nu face produse artizanale, dar nici industriale, ci alege o cale de mijloc, prin intermediul căreia se transmite ultimelor generații de tipografi, o dată cu atelierele de lucru, importanța conștientizării momentului propice de realizare a unei cărți, precum și ideea că tipograful de fapt este liantul dintre lumea artizanală și industrială și reprezintă elementul cheie de finisare a lucrurilor pe care mașinile nu reușesc să le relizeze în întrepătrunderea celor două lumi.

Până la urmă, cu cât investești mai mult timp în realizarea unui obiect, cu atât mai mult el ar trebui să reziste, iar în contextul Forumului Tardițiilor Creative, tradiția înseamnă timp, un concept care poate da o valoare de piață în vânzarea produsului, prin acest tip de slow design.

Trecând la fibrele de lână vopsite cu plante, bobițe de soc, sfeclă, coajă de nuc, spanac etc, Silvia Szakacs de la Asociația femeilor din Țara Hațegului spune povestea unei comunități care a evoluat odată cu crearea Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului. În contextul Geoparcului, Patrimoniu UNESCO, comunitatea și-a găsit sursă de promovare în revitalizarea unui meșteșug mai vechi pe care și-ar dori să îl dezvolte inclusiv spre țesături sau alte elemente de împodobire a vestimentației.

Alexandru Andrășanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului, subliniază capacitatea de reinventare și punere în vânzare a produselor rezultate din activitățile Asociației într-un circuit creat tocmai în cadrul Geoparcului, care oferă premizele unei dezvoltări economice și sociale pe termen lung. Conceptul de geoprodus, dezvoltat de d-l Andrășanu într-o dezbatere specială, crează infrastructura necesară unei rețele care pleacă de la materialele locului, de la producător, până la rețele de distribuție și modele de afaceri, respectiv investiție care să atragă fonduri în zona Țara Hațegului.