Dezvoltarea satului românesc prin Puncte Gastronomice Locale, mici producători, ecoturism și sisteme asociative
Propunere de norme unitare care conectează gastronomia locală, micii producători, ecoturismul și meșteșugurile într-un cadru coerent de dezvoltare rurală.
Memoriul propune actualizarea cât mai rapidă a cadrului legal existent pentru gospodăria țărănească tradițională, astfel încât aceasta să poată combina, în funcție de resursele și ritmul propriu, producția locală, gastronomia, serviciile pentru vizitatori și valorificarea patrimoniului. Scopul este valorificarea potențialului major de revitalizare a satului românesc, prin transformarea gospodăriei într-un nod economic viabil și într-o platformă multifuncțională de dezvoltare rurală. Demersul este în acord cu preocupările MADR pentru satul românesc „dincolo de agricultură” și cu Strategia de dezvoltare rurală 2026-2036.
Solicitarea principală
Constituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de MADR, pentru pregătirea unui set unitar de norme și stabilirea unui calendar de lucru.
Argument
Cadrul existent de reglementări conține deja elementele fundamentale pentru această transformare, iar modernizarea pe care o propunem va permite dezvoltarea clară și coerentă a gospodăriei, care va putea alege activitățile care i se potrivesc (de la fermă la consumator) și să se diversifice când este pregătită. Astăzi, regimurile diferite de autorizare, control și fiscalitate pot face diversificarea dificilă.
Contextul actual
este potrivit să sprijine consolidarea peisajului fragil de dezvoltare rurală prin politici rurale, rețele de turism și tradiții vii:
Noua Strategie PAC propune (i) Creșterea competitivității prin modernizarea exploatațiilor, (ii) Gestionarea durabilă a resurselor naturale prin protejarea solului, apei și a biodiversității și (iii) Dezvoltarea teritorială echilibrată: crearea de locuri de muncă non-agricole în sate pentru a opri depopularea.
Noua strategie europeană pentru turism durabil și rezilient pune un accent masiv pe promovarea zonelor rurale și sprijinirea formelor de turism experiențial, cultural și gastronomic. În România, această viziune europeană se realizează prin Punctele Gastronomice Locale (PGL) și gospodăriile țărănești tradiționale, pilonii turismului regenerativ autohton
Reasumarea în 2025 prin Memorandumul de cooperare cu Secretariatul Convenției Carpatice a cadrului de lucru pe turism, parte din Convenția Carpatică cu cele patru componente strategice: destinațiile de ecoturism, traseele pe distanță lungă, punctele gastronomice locale și destinații montane verzi
Strategia națională de ecoturism (HG nr. 358/2019) și Planul de acțiune (HG nr. 163/2024), ce au generat o rețea de destinații de ecoturism, cu sprijin din partea Asociației de Ecoturism din România. Rețeaua de ecoturism generează anual peste 1000 locuri de muncă active și 400.000 de înnoptări în structuri mici în zone rurale izolate inclusiv în apropierea zonelor protejate, demonstrând viabilitatea modelului
Legea privind traseele pedestre de interes național (Legea nr. 288/2024) – Via Transilvanica – recunoscută oficial ca primul astfel traseu. ! Peste 120.000 drumeți din 60 de țări în 2025, dezvoltarea unui accelerator de întreprinderi sociale pentru sprijinirea producătorilor și micilor prestatori de servicii locali
Registrul PGL. Conform datelor centralizate – cuprinde aproximativ 800 de înregistrări începând cu 2018, din care jumătate în ultimii 3 ani, după aprobarea Legii 412/2023 privind PGL și este în proporție covârșitoare o activitate intergenerațională cu impact masiv în reîntinerirea satelor românești. ! PGL-urile înregistrate generează peste 2000 locuri de muncă și stimulează comunitățile locale de a produce materii prime și de a vinde surplus acestor unități.
Eco-destinațiile, traseele precum Via Transilvanica, dar și autentificarea patrimoniului PGL prin Asociația Patzaichin Mila 23 în parteneriat cu Muzeul ASTRA (PGL) dovedesc o cerere masivă pentru autenticitate;
Integrarea logistică a gospodăriilor din program în aceste rețele mature poate stimula fluxul de turiști și venituri pentru furnizori, turismul regenerativ și experiențial având potențial de a deveni un sector economic.
Strategia PAC și direcțiile de dezvoltare rurală pun accent pe competitivitate, folosirea durabilă a resurselor și locuri de muncă în sate.
Ecoturismul, traseele pedestre de interes național și turismul experiențial pot aduce vizitatori și venituri către furnizorii locali.
Punctele Gastronomice Locale, meșteșugurile și patrimoniul cultural pot susține activități intergeneraționale și identitatea comunităților.
Ce propunem:
Pentru transpunerea cu succes a acestei viziuni, propunem Constituirea unui Grup de lucru interinstituțional, coordonat de MADR, cu participarea MMAP (Ecoturism/Convenția Carpatică), MEDAT (trasee naționale/OMD-uri), MF-ANAF (norme de venit) și ANSVSA (pentru integrarea PGL și a normelor sanitar-veterinare), ANZM, precum și cu participarea organizațiilor inițiatoare, cu experiență îndelungată în implementarea a astfel de activități.
Acțiuni ale Grupului de lucru pentru realizarea unui cadru coerent prin norme unitare:
1. Conectarea direcțiilor strategice și legislative existente de dezvoltare rurală, respectiv prevederile Strategiei naționale de dezvoltare rurală 2026-2036, Strategia națională de ecoturism, legislația pentru Puncte Gastronomice Locale, trasee de interes național, dar și altele care creează cadru de manifestare pentru meșteșugari, artizani etc.
2. Integrarea activităților deja încadrate în reglementări (de exemplu ghidajul turistic și gastronomia locală) și identificarea celor nereglementate (meșteșugari, artizani, artiști tradiționali, produs rural etc.), definirea categoriilor de operatori eligibili și asigurarea interoperabilității între ele. Totodată, propune un regim comun pentru micii producători, (așa cum sunt definiți în Ordinul nr. 111 actualizat prin Ordinul nr. 6/2024) și pentru PGL-uri, în ceea ce privește produsele alimentare artizanale și conservele din materii prime de origine animală și non-animală, în cantități mici.
3. Coordonarea într-un demers unitar și simplificat a reglementărilor/normelor pentru implementarea acestora, inclusiv a normelor sanitar-veterinare
4. Unificarea și simplificarea regimului fiscal și de control aplicabil operatorilor eligibili pentru activitățile eligibile – pentru ca un operator care integrează mai multe activități eligibile (un PGL care dezvoltă și servicii de ghid turistic și alte activități pentru turiști în gospodărie) să nu fie victima suprapunerii unor taxări și controale multiple.
5. Recunoașterea și sprijinirea nevoilor comunităților traversate de traseele pedestre de interes național, prin crearea unui cadru care să faciliteze dezvoltarea serviciilor locale de gastronomie, cazare și a altor activități economice de mici dimensiuni.
6. Să identifice poziționarea legală optimă a acestor reglementări în cadrul existent – norme la legile PGL, Viața la țară; sinergie cu “Strategia (pilot) de Proprietate Intelectuală pentru Protecția și Promovarea Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale și Sprijinirea Sustenabilității Culturale în Țara Beiușului.
7. O măsură prioritară pentru pește, inclusiv în Delta Dunării – un traseu simplificat pentru achiziția peștelui direct de la pescari autorizați și un sistem de descărcare pentru captura proprie.
8. Integrarea certificărilor existente pe diverse direcții și extinderea la toate categoriile de operatori eligibili (de ex. certificarea operatorilor de ecoturism, păstrătorilor de patrimoniu etc – pe pilonii globali de sustenabilitate.
Acestea au fost deja dezvoltate ca proiecte pilot de asociațiile pe care le reprezentăm aici, inclusiv:
(i) Rețeaua națională de destinații de ecoturism, reprezentata de Asociatia de Ecoturism din Romania impreuna cu partenerii sai din destinatiile -Țara Dornelor, Delta Dunării, Colinele Transilvaniei, Țara Hațeguluit, Eco Maramureș, Ținutul Zimbrului, Băile Tușnad și Împrejurimile, Pădurea Craiului.
(ii) Autentificarea păstrătorilor de patrimoniu – programul pilot de gastronomie locală autentică, inițiat de Platforma România tradițiilor creative
(iii) Trasee naționale (Via Transilvanica).
(iv) Modelul de economie socială rurală (Asociația WeWilder, întreprindere socială fondată de WWF România în Armeniș (Banatul montan), este un hub de ecoturism și o rețea locală de mici fermieri, prezentat la Parlamentul European ca model-far pentru România al turismului regenerativ prin vitalizarea peisajului cultural și naturii sălbatice.)
(v) Strategia pilot din Țara Beiușului implementată de UAT-urile implicate în proiectul pilot şi Asociația Custozii de Cunoştințe şi Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiuşului, cu sprijinul Asociației WhyWeCraft®pentru valorizarea economică a produselor şi serviciilor bazate pe cunoştințe tradiționale prin mărci colective şi indicații geografice pentru produse meşteşugăreşti
(vi) Platforma de diplomație culinară Fata care gătește cu flori – festivaluri culinare tradiționale și cercetare de teren și comunități multi-etnice multi-culturale în Romania și Balcani – din 2010
(vii) Muzeul ASTRA, ca pol internațional de expertiză, susține dezvoltarea sustenabilă a satului românesc și prin certificarea meșterilor și integrarea lor legală pe piața restaurărilor. Stimulează turismul cultural prin produse noi și experiențe autentice, promovând meșteșugurile ca furnizoare de bunuri de utilitate casnică! Prin valorificarea arhitecturii vernaculare demonstrează sinergia peisajului natural-cultural și transformăm gospodăria tradițională într-o platformă economică viabilă. Muzeul ASTRA investește în programe menite să îmbunătățească viața culturală a comunității și să încurajeze oamenii să transforme tradiția într-o parte activă a vieții lor de zi cu zi!
Pasul următor
O întâlnire în vederea constituirii Grupului de lucru interinstituțional
Inițiatorii solicită – pentru perioada imediat următoare – o întâlnire de lucru cu MADR, MMAP, MEDAT și instituțiile relevante pentru stabilirea componenței grupului (cu participarea MADR, MMAP, MEDAT, MF-ANAF, ANSVSA și ANZM), a mandatului, calendarului și priorităților.
În plus, ne exprimăm disponibilitatea
- de a contribui la realizarea unui proiect integrat de norme aplicabile pentru toate activitățile și operatori eligibili definiți de Grupul de lucru.
- de a clarifica în continuare diverse aspecte pentru a construi o viziune unitară cu consecințe benefice pentru întregul sector și pe ansamblu economia românească.
- de a coaliza comunitatea de experți în aspectele dezvoltării rurale dincolo de agricultură pentru a contribui la succesul acestui demers sub coordonarea MADR.
Semnează aici!
Propunere de măsuri pentru dezvoltarea satului românesc prin consolidarea rolului Punctelor Gastronomice Locale cu mici producători, ecoturism și sisteme asociative în beneficiul comunității
{Your name will be here}
Vezi inițiatorii și semnatarii
Inițiatori:
Inițiatori: Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 și Platforma România Tradițiilor Creative*, împreună cu Grupul de experți implicați în elaborarea și fundamentarea propunerilor, Muzeul ASTRA, We Wilder, Asociația WhyWeCraft®, cu sprijinul organizațiilor partenere și susținătoare: Asociația de Ecoturism din România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, Asociația Tășuleasa Social, Punctele Gastronomice Locale etc.
Platforma Tradițiilor Creative este o comunitate de experți, creatori și antreprenori dedicați aducerii în contemporan a moștenirii culturale și naturale din România, ca resursă strategică pentru dezvoltarea comunitară și economică. În prezent, Platforma derulează un proiect multianual de dezvoltare a PGL-urilor ca “păstrători de patrimoniu”. Peste 20 Puncte Gastronomice Locale au fost desemnate Păstrători de tradiții locale în perioada 2025-2026.
Deschide lista semnatarilor
- Ivona Potzaichin - Rusu, președinte Asociația Ivan Patzaichin Mila 23
- Ștefania Dumitru, specialist în siguranța alimentului; autor Ghid PGL
- Teodor Frolu, fondator al platformei România Tradițiilor Creative, co-fondator AIP-Mila 23
- Daniela Graură, expert patrimoniu gastronomic, antreprenor în gastronomie
- Ioana Matei, PGL La Grisha Ghindărești
- Monica Boța Moisin, avocat specializat în Dreptul Proprietății Intelectuale, drepturi de custodie colectivă și protecția juridică a patrimoniului biocultural
- Claudia-Romana Rista, lider de opinie (KOL) în gastronomia multiculturală – Platforma de diplomație culinară Fata care gătește cu flori
- Ciprian Ștefan, director CNM ASTRA
- Mirela Crețu, muzeograf, CNM ASTRA
- Oana Udrea, PGL Meşendorf 65
- Florica Zaharia, doctor în arte vizuale, Conservator Emerit al Muzeului Metropolitan de Artă din New York, fondatoarea Muzeului Textilelor din Băița
- Otilia Frolu, expert în dezvoltare locală, strategie și finanțare
- Oana Mondoc, WWF, We Wilder, Asociația WhyWeCraft®, Gugulandia.coop
- Alina Floroi, We Wilder, Gugulandia.coop
- Asociația WhyWeCraft®
- Andrei Blumer, Președinte Asociația de Ecoturism din România
- Márton Balogh - director Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca și administratorul platformei Nod Verde
- Alin Ușeriu, Co-fondator și Președinte Asociația Tășuleasa Social
- Punctele Gastronomice Locale - desemnate Păstrători de tradiții locale: PGL Cobor - Șura-n Bucate, PGL Hai la Saivan, PGL Lipovenesc, PGL Casa VLC, PGL Cămara Chivuței, PGL La Lucica, PGL Acasa La Maya, PGL Casa Filip din Sarichioi, PGL Căprițele lui Robert, PGL La Nuța și Ionică, PGL Grădina cu de toate SRL, PGL Sanda lu' Marișica, PGL Maria Bidian, PGL La Elena Din Deal, PGL Verde de Nadășu Casa Ciup, PGL Casa Boemă, PGL Nopcsa's Grill Santamaria, PGL LuciAna
Memoriu adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor · Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – 6 noiembrie 2026