Patrimoniul cultural, resursă pentru viitor: programul „Identitate Pentru Viitor”, derulat de Banca de Investiții și Dezvoltare
Manifest CSR BID
Despre patrimoniu, comunități și felul în care construim viitorul
Dezvoltarea nu începe întotdeauna cu ceva nou.
Uneori începe cu ceea ce alegem să păstrăm. Cu lucrurile care dau identitate unui loc și care îi ajută pe oameni să rămână conectați unii cu ceilalți. Cu memoria unei comunități, cu meșteșugurile care încă supraviețuiesc, cu clădirile care spun o poveste despre cine am fost și despre cine putem deveni.
La BID, credem că patrimoniul aparține viitorului. El poate deveni o resursă vie și vibrantă atunci când este înțeles, folosit și transmis mai departe cu responsabilitate.
Patrimoniul poate crea educație, competențe și încredere. Poate susține economia locală și poate reactiva comunități care au nevoie nu doar de investiții, ci și de sens, apartenență și continuitate. În jurul lui se pot forma oameni, inițiative și relații care rămân relevante mult după încheierea unui proiect.
De aceea, am ales ca primul an de CSR al BID să fie construit în jurul patrimoniului cultural, al dezvoltării locale și al organizațiilor care lucrează direct în comunități. Patrimoniul nu trebuie privit ca un obiect fragil care trebuie conservat de la distanță. Noi credem că menirea lui este să fie infrastructură vie pentru dezvoltare: un spațiu în care oamenii învață, colaborează și construiesc împreună.
Credem în proiectele care repară, dar și în cele care formează. În inițiative care readuc meșteșugurile în prezent, care îi apropie pe tineri de locurile în care trăiesc și care transformă patrimoniul într-o experiență directă. Credem în comunități care participă activ la propriul viitor și în organizații care creează schimbare prin consecvență.
Rolul nostru în această poveste frumoasă este să contribuim la construirea unui ecosistem de parteneriate care generează impact în moduri diferite, dar complementare. Unele dintre aceste organizații lucrează prin educație, altele prin regenerare locală, altele prin patrimoniu, sustenabilitate sau implicare civică. Împreună, însă, ele construiesc ceva mai important decât proiecte individuale: construiesc capacitatea comunităților de a merge mai departe folosindu-și propriile resurse.
Pentru că dezvoltarea durabilă înseamnă mai mult decât infrastructură și investiții economice. Înseamnă și capacitatea unei societăți de a-și păstra memoria, de a transmite cunoaștere și de a crea locuri în care oamenii simt că merită să rămână, să se implice și să construiască pe termen lung.
Asta ne dorim să susținem.
Alături de partenerii noștri — Ambulanța pentru Monumente, Designers Thinkers Makers, Adoptă o Casă la Roșia Montană, Asociația Mai Bine, Make Better, Școala de la Piscu, Studiogovora, Studio Zona și Kogayon — construim un ecosistem de organizații care lucrează diferit, dar complementar, pentru dezvoltarea comunităților și valorificarea patrimoniului cultural și natural. Unele dintre ele formează noi generații de specialiști și meșteșugari, altele dezvoltă proiecte de educație culturală, regenerare urbană și rurală, economie locală, sustenabilitate sau implicare civică. Împreună, aceste inițiative arată că patrimoniul poate deveni mai mult decât memorie: poate deveni infrastructură vie pentru educație, colaborare, identitate locală și dezvoltare durabilă pe termen lung.
Cum poate un sat să devină o resursă educațională, mobilizându-și comunitatea prin meșteșug și cultură
Școala de la Piscu și BID dezvoltă un spațiu dedicat patrimoniului viu, educației și economiei locale
#IdentitatePentruViitor
Muzeu-Atelier Școala de la Piscu dezvoltă, împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), proiectul Atelier-Bistro-Rezidență — o extindere a hubului cultural construit în jurul reactivării meșteșugului ceramicii din satul Piscu, județul Ilfov.
De aproape două decenii, Școala de la Piscu construiește unul dintre cele mai importante proiecte dedicate cercetării, popularizării și educației prin patrimoniu cultural din România. Inițiativa s-a născut din descoperirea istoriei mai vechi, dar și a celei recente, a acestui fost sat de olari. Dintr-un sat oarecare, Piscu s-a transformat treptat într-un spațiu cultural activ, care reunește patrimoniul, educația, arhitectura, generând punți între comunitatea locală și vizitatorii din apropiere, dar și de la distanțe mari.
„Şcoala de la Piscu este un loc, o stare de spirit şi o provocare pentru oricine doreşte să simtă frumuseţea patrimoniului cultural românesc şi să se familiarizeze cu valorile acestuia. Din 2021, spațiul care a devenit emblematic pentru demersul nostru este Muzeul-Atelier. De aici ne lucrăm zi de zi misiunea: să contribuim la formarea unor generaţii mai conştiente de moştenirea noastră culturală şi mai ataşate de acest frumos martor al istoriei. Pentru a putea supravieţui, patrimoniul cultural are nevoie de dragoste!”, a spus Adriana Scripcariu, președinta asociației.
În ultimii ani, Muzeu-Atelier Școala de la Piscu a devenit un reper cultural și educațional, primind mii de vizitatori anual și fiind recompensat cu distincții importante. În 2022, Școala de la Piscu primește premiul Europa Nostra la secțiunea Educație, Formare, Meșteșug, iar în 2021 premiul pentru arhitectură publică acordat de Ordinul Arhitecților din România.
Noul proiect Atelier-Bistro-Rezidență urmărește dezvoltarea infrastructurii culturale și educaționale a muzeului prin crearea unui atelier permanent de ceramică, a unui bistro cu componentă gastronomică locală și a unui spațiu de rezidență pentru artiști și formatori. Împreună, cele trei componente sunt gândite ca un sistem care susține atât activitatea muzeului, cât și dezvoltarea de oportunități pentru comunitatea locală.
Atelierul va permite desfășurarea permanentă a activităților de producție ceramică și a demonstrațiilor practice dedicate vizitatorilor și va crea un nou spațiu de lucru pentru olarii din comunitate. Bistroul va susține dezvoltarea unui punct gastronomic local, va integra colaborări cu producători și familii din sat, iar spațiul de rezidență va facilita realizarea unor programe culturale și educaționale cu artiști și specialiști din România și din străinătate.
Proiectul urmărește nu doar extinderea funcțiunilor muzeului, ci și consolidarea rolului său ca infrastructură culturală activă pentru comunitate și dezvoltare locală. Prin noile funcțiuni, inițiativa va contribui la crearea de locuri de muncă în comunitate și la dezvoltarea turismului cultural și a patrimoniului local ca resursă economică și educațională.
„Școala de la Piscu este unul dintre proiectele care arată cel mai clar că patrimoniul poate deveni un spațiu viu de educație, creație și dezvoltare locală. Credem foarte mult în inițiativele care reușesc să păstreze meșteșugurile și memoria locală, transformându-le în oportunități reale pentru comunități și pentru noile generații”, a declarat Raluca Nicolescu, Director General, Banca de Investiții și Dezvoltare.
Prin activitatea sa, Școala de la Piscu contribuie la revitalizarea patrimoniului cultural local și la reconectarea publicului cu meșteșugurile tradiționale și cu lumea satului românesc, într-un model construit în jurul educației, experienței directe și continuității culturale.
Parteneriatul face parte din ecosistemul de inițiative susținute de BID în primul său an de CSR, construit în jurul patrimoniului cultural, dezvoltării locale și sustenabilității. Prin #IdentitatePentruViitor, BID și organizațiile partenere susțin proiecte care transformă patrimoniul, educația și implicarea comunitară în resurse reale pentru viitorul comunităților.
Cine va avea grijă de patrimoniu peste 20 de ani?
AmbuLab transformă șantierele de patrimoniu în spații de formare pentru o nouă generație de specialiști
#IdentitatePentruViitor
Ambulanța pentru Monumente continuă în 2026 programul AmbuLab – Educație prin meșteșug, o inițiativă dedicată formării practice pentru voluntari, studenți și tineri specialiști implicați în conservarea patrimoniului construit, realizată împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare — BID.
Programul pornește de la una dintre cele mai mari vulnerabilități ale patrimoniului construit din România: lipsa oamenilor pregătiți să intervină asupra lui. În timp ce tot mai multe monumente istorice se degradează, numărul meșterilor și specialiștilor care cunosc tehnicile tradiționale de intervenție scade constant, iar oportunitățile de formare practică rămân limitate.
Prin AmbuLab, șantierele Ambulanței pentru Monumente devin spații reale de învățare. Participanții lucrează direct alături de meșteri, restauratori și coordonatori tehnici și dobândesc experiență practică în dulgherie, zidărie, învelitori tradiționale, tencuieli și alte competențe esențiale pentru conservarea patrimoniului construit.
„Una dintre marile provocări ale patrimoniului din România este lipsa specialiștilor cu experiență practică în cercetare, proiectare și intervenție. AmbuLab este un program de educație non-formală al Ambulanței pentru Monumente, care îi invită pe voluntari să își documenteze parcursul prin desen, schițe și notițe realizate într-o agendă de lucru. Considerăm că aceste instrumente ajută la fixarea cunoștințelor dobândite pe șantier și transformă experiența practică într-un proces de învățare mai coerent. Caietul include ateliere, desene și prezentarea uneltelor utilizate, fiind util atât pentru dezvoltarea profesională a voluntarilor, cât și pentru identificarea și formarea viitorilor asistenți și coordonatori ai programului. La final, participanții pot obține o diplomă care atestă competențele tehnice sau logistice dobândite.”, a spus Eugen Vaida, coordonator al proiectului.
În ediția 2026, AmbuLab estimează implicarea a aproximativ 500 de voluntari în intervențiile organizate de Ambulanța pentru Monumente.
De-a lungul ultimilor 10 ani și peste 120 de intervenții, Ambulanța pentru Monumente a demonstrat că salvarea patrimoniului nu înseamnă doar intervenție asupra clădirilor istorice, ci și formarea oamenilor care vor putea avea grijă de ele mai departe. În jurul fiecărui șantier, comunitățile sunt împuternicite, voluntarii se formează, iar meșteșugurile tradiționale sunt reactivate.
„Patrimoniul nu poate fi protejat pe termen lung fără oameni care să știe să lucreze cu el și să îi înțeleagă valoarea. Credem foarte mult în proiectele care formează competențe și creează contexte reale de învățare pentru noile generații. AmbuLab este unul dintre programele care transformă patrimoniul într-o școală vie pentru viitorii specialiști”, a declarat Raluca Nicolescu, Director General, Banca de Investiții și Dezvoltare.
„Nu poți iubi ceea ce nu cunoști și nu poți cunoaște decât făcând” — motto-ul Ambulanței pentru Monumente — stă și la baza programului AmbuLab, construit ca un proces de învățare directă, lucru în echipă și experiență practică în șantier.
Parteneriatul face parte din ecosistemul de inițiative susținute de BID în primul său an de CSR, construit în jurul patrimoniului cultural, dezvoltării locale și sustenabilității. Prin #IdentitatePentruViitor, BID și organizațiile partenere susțin proiecte care transformă patrimoniul, educația și implicarea comunitară în resurse reale pentru viitorul comunităților.
Cum ajunge patrimoniul relevant pentru noile generații?
Banca de Investiții și Dezvoltare devine partener strategic al Asociației Designers Thinkers Makers pentru programe de educație, conștientizare și interpretare de patrimoniu
#IdentitatePentruViitor
Fondată de arhitecți și practicieni dedicați patrimoniului cultural, Asociația Designers Thinkers Makers creează contexte de învățare, explorare și implicare civică, ajutând publicul larg și noile generații să înțeleagă patrimoniul, să îi recunoască valoarea și să își asume responsabilitatea conservării lui.
„Patrimoniul cultural continuă să fie, prea des, preocuparea unei minorități: specialiști, istorici, arhitecți, oameni care îi cunosc valoarea și îi înțeleg fragilitatea. Dar niciun monument, nicio casă valoroasă, niciun ansamblu istoric nu poate fi protejat pe termen lung dacă nu este înțeles, apreciat și integrat în viața celor care trăiesc în jurul lui.
Miza reală este ca patrimoniul să iasă din cercul profesioniștilor și să devină parte din preocupările curente ale comunităților. De aceea, munca noastră se concentrează pe conștientizare: creăm întâlniri, experiențe și contexte prin care oamenii să descopere că patrimoniul le aparține și reprezintă o resursă strategică, neregenerabilă și de neînlocuit, pentru orice proiect de viitor.
Conștiința acestor realități stă la baza tuturor acțiunilor noastre și ne amintește că grija pentru patrimoniul cultural nu este un exercițiu de nostalgie, ci unul de responsabilitate față de generațiile care vor veni.”, a spus Alexandra Mihailciuc de la Asociația Designers Thinkers Makers.
Educaţia pentru patrimoniu contează pentru toate păturile sociale şi pentru toate vârstele, făcând parte dintre urgenţele societăţii românești. De aceea, proiectele reunite sub programul „Culture and Cultures” cuprind cercetare, activitate editorială, laboratoare de patrimoniu desfășurate în mediul rural, expoziții, tururi audio sau programe de lucru cu comunitățile. Toate fac parte din același demers de a crea punți între oameni și locurile în care trăiesc și formează un ecosistem de creștere sănătoasă pentru societate. Unele dintre acestea au primit recunoaștere la nivel național și european, confirmând interesul pentru activarea patrimoniului.
„Patrimoniul devine cu adevărat important atunci când oamenii reușesc să construiască o relație personală cu el. Credem foarte mult în proiectele care apropie noile generații de patrimoniu prin experiență directă, creativitate și participare și care transformă memoria culturală într-o resursă vie pentru comunități”, a declarat Raluca Nicolescu, Director General, Banca de Investiții și Dezvoltare.
Parteneriatul face parte din ecosistemul de inițiative susținute de BID în primul său an de CSR, construit în jurul patrimoniului cultural, dezvoltării locale și sustenabilității. Prin #IdentitatePentruViitor, BID și organizațiile partenere susțin proiecte care transformă patrimoniul, educația și implicarea comunitară în resurse reale pentru viitorul comunităților.