Dincolo de creație: Cultură și sănătate la nivel european
Discuția, parte a proiectului „Dincolo de creație”, a adus în dialog experții: Kornelia Kiss (Culture Action Europe), Rarița Zbranca (Cluj Cultural Centre) și Oana Nasui (Formare Culturală), pentru a discuta legătura dintre cultură și sănătate la nivel european. Discuția evidențiază modul în care activitățile culturale pot contribui la bunăstare, sănătate mentală și incluziune socială, trecând dincolo de rolul lor artistic sau recreativ.
Relația dintre cultură și sănătate nu este nouă, existând încă din practici antice, dar a devenit un subiect de politică publică în contextul crizelor recente care suprasolicită sistemele de sănătate mintală. Pandemia a făcut decidenții să experimenteze izolarea și să se apropie de cultură, în timp ce rapoarte precum Culture for Health au oferit baze solide pentru intervenții politice, inclusiv recomandări privind longevitatea socială și sănătatea mentală a tinerilor.
Cercetarea realizată a combinat analiza a peste 310 studii și 8.000 de rezumate științifice cu consultări directe cu practicieni, artiști și pacienți, identificând principalele provocări și nevoi. Rezultatul a fost structurarea unor blocuri de politici: finanțare dedicată, dezvoltarea cunoașterii și conștientizării, formare și învățare între colegi, și adaptarea discuțiilor cultură-sănătate la nivel local. Raportul Culture and Health: The Time to Act is Now din 2025 oferă un cadru de implementare pe termen lung.
O dimensiune esențială este trecerea de la teorie la practică: cum se aplică aceste politici la nivel național, cum pot artiștii să acceseze finanțare și parteneriate cu medici sau spitale, și cum se pot transforma proiectele temporare în modele sustenabile. Baza de date Culture for Health, cu peste 850 de proiecte din Europa, sprijină schimbul de bune practici și evitarea duplicării eforturilor.
Finanțarea rămâne o provocare majoră: proiectele cultură-sănătate se află între sectoare și nu sunt prioritizate nici în fondurile culturale, nici în cele de sănătate. Inițiative precum prescrierea socială bazată pe cultură sau colaborările între aziluri de bătrâni și conservatoare demonstrează potențialul metodei și necesitatea unor apeluri dedicate.
Cultura trebuie integrată în viața cotidiană ca activitate de rutină, nu ca lux sau recompensă. Practicile culturale regulate – teatru, dans, vizite la muzee sau lectură – contribuie la sănătatea mentală și fizică, iar proiectele existente pot fi extinse pentru a adresa grupuri diverse, fără a crea infrastructuri paralele. Această abordare readuce umanitatea în sistemul de sănătate, transformând pacientul dintr-un caz medical într-o ființă întreagă prin intermediul artei.
Exemple concrete includ proiecte precum Art & Well-being în Cluj, piloturi pentru muzică și maternitate, studii despre burnout sau prescrierea socială în România, precum și campanii de conștientizare CARE, toate subliniind rolul culturii ca instrument de prevenție și promovare a sănătății, susținut de dovezi științifice și bune practici europene.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Revista Cultura, Tradiții creative.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.