Dincolo de creație: AI, mentorat și provocări reale – reimaginarea educației în management cultural
Cum se pregătesc noile generații de manageri culturali pentru o lume în continuă schimbare – și ce rol joacă inteligența artificială, mentoratul și colaborarea internațională în acest proces? Aceste întrebări au fost în centrul dialogului dintre Dr. Kaari Kiitsak-Prikk, profesor și șef de departament la Estonian Academy of Music and Theatre, Annukka Jyrämä, cercetătoare în antreprenoriat cultural și marketing la Aalto University School of Business, și Oana Nasui, cercetător cultural și coordonator de proiect, în cadrul seriei „Dincolo de creație” produsă de platforma Formare Culturală.
La Academia de Muzică și Teatru din Estonia, programa de management cultural s-a transformat radical în 2021. Studenții nu mai vin doar să învețe teorie, ci intră în program cu o provocare profesională concretă, pe care o explorează și o dezvoltă pe parcursul studiilor.
„Îi încurajăm să lucreze nu doar cu profesorii, ci și între ei”, explică Annukka Jyrämä, descriind modelul double diamond design – de la analiză la prototip și soluție. Kaari Kiitsak-Prikk completează: în primul an, studenții folosesc concepte precum gândirea ecosistemică și lanțurile de valoare pentru a-și înțelege provocarea, iar în al doilea an dezvoltă soluții testabile.
Pentru Oana Nasui, întrebarea-cheie este cum se face legătura dintre cercetare și practică. Kaari răspunde direct: „E imposibil să faci cercetare serioasă în management cultural fără contact cu realitatea.” De aceea, fiecare student are un mentor din mediul profesional, iar mulți dintre ei lucrează deja în domeniu – folosind studiile pentru a conecta teoria la propriile experiențe.
Discuția atinge inevitabil și tema inteligenței artificiale. Academia estonă nu are cursuri dedicate AI, dar îl integrează natural în activități și evaluări. „Îi învățăm să folosească aceste instrumente cu spirit critic și etic”, spune Kaari. Annukka adaugă: „Considerăm AI un partener de reflecție. Dacă ne lăsăm gândirea pe pilot automat, ne pierdem esența umană. Scopul e să gândim mai bine, nu mai puțin.”
Oana ridică problema proiectelor care funcționează local, dar nu se pot replica în alte contexte. Kaari subliniază că parteneriatele internaționale pornesc de la conexiuni personale, nu doar instituționale. Annukka atrage atenția că diferențele de mentalitate între domenii pot fi mai mari decât cele dintre națiuni: „Conflictele nu trebuie evitate. Dacă le discutăm deschis, se rezolvă.”
Kaari oferă un exemplu concret: reforma din 2002, când organizațiile culturale estoniene au trecut de sub control ministerial la statut de fundații de stat. Deși autonomia financiară a crescut, „autonomia reală” rămâne limitată – o descoperire pe care Kaari a analizat-o în cercetarea sa doctorală. Consiliile de administrație, gândite ca platforme de dialog între stat și societate, nu și-au atins încă pe deplin potențialul.
Un alt domeniu emergent este conexiunea dintre cultură și sănătate. Kaari menționează un proiect care aduce arta în spitale și centre de îngrijire – nu ca terapie, ci ca parte a vieții cotidiene. „Avem nevoie de specialiști care vorbesc ambele limbi – a artei și a sănătății”, spune ea. Annukka povestește despre cercetările sale în co-creație, de la proiecte în închisori la inițiative în cartiere defavorizate. Un exemplu notabil este Helsinki Model, unde artiștii primesc „mână liberă” în comunități, cultivând încredere și conexiune socială.
Pentru Oana Nasui, concluzia e clară: educația de calitate în management cultural nu formează doar specialiști, ci oameni capabili să gândească adaptabil, să transfere cunoștințe între domenii și să modeleze noi ecosisteme culturale. Într-o lume unde granițele dintre artă, tehnologie și societate se estompează, adevărata competență este capacitatea de a învăța continuu și de a colabora dincolo de discipline.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Revista Cultura, Tradiții creative.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.