Dincolo de creație: Cum pot datele și cercetarea schimba felul în care se construiesc politicile culturale europene
În cadrul proiectului „Beyond Creation”, produs de platforma Formare Culturala, cercetătoarea culturală Oana Nasui a dialogat cu Tsveta Andreeva, Public Policy Manager la European Cultural Foundation (ECF), despre inovație metodologică, traducerea cercetării în politici publice și importanța datelor pentru advocacy cultural.
Fondată în 1954, European Cultural Foundation are o misiune constantă: să mențină cultura în centrul construcției europene.
Tsveta Andreeva explică faptul că, deși Uniunea Europeană s-a născut din rațiuni economice – cărbune, oțel, piață unică – cultura a fost mereu liantul care creează sentimentul de apartenență europeană. Totuși, fiind o competență națională, cultura trebuie reafirmată la fiecare nou ciclu politic, ceea ce impune o muncă continuă de advocacy și de reconectare la prioritățile europene.
Crizele succesive – cea financiară din 2008, apoi pandemia – au transformat modul în care sectorul cultural se raportează la politici publice. Așa s-a născut Cultural Deal for Europe, o alianță între European Cultural Foundation, Culture Action Europe și Europa Nostra.
Tsveta explică despre pandemie, care a expus vulnerabilități sistemice, de la precaritatea artiștilor până la dependența instituțiilor de finanțări instabile. Rezultatul: recunoașterea culturii în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență și apariția unui nou model de colaborare europeană.
Oana Nasui subliniază flexibilitatea acestui cadru, care permite adaptarea la noi crize, fără pierderea direcției strategice.
Unul dintre cele mai mari obstacole, spune Tsveta, este traducerea cercetării academice complexe în informații utile pentru decidenți. Programe ca Horizon Europe produc rezultate valoroase, dar greu de aplicat în politici culturale concrete. De aceea, propune crearea unui Observator European al Economiei Culturale, inspirat de European Audiovisual Observatory, care ar putea sintetiza datele dispersate și le-ar face accesibile factorilor de decizie.
Discuția a vizat și schimbările de perspectivă din cercetarea economică a culturii. După decenii dominate de paradigma „industriilor creative”, se conturează o abordare mai nuanțată, specifică fiecărui sector – de la muzee la meșteșuguri sau artele spectacolului. Tsveta propune analiza rețelelor globale de producție culturală, care dezvăluie conexiunile invizibile dintre evenimente locale și fluxurile culturale internaționale. Oana completează cu tema „efectelor de propagare” – impacturile pe termen lung ale proiectelor culturale, adesea mai valoroase decât câștigurile economice imediate.
Un concept central al dezbaterii a fost evaluarea bazată pe valori – o alternativă la metrica cantitativă clasică. În loc să se măsoare doar publicul sau vânzările, această metodologie pornește de la valorile comune stabilite de la începutul proiectului, urmărind schimbările reale pe care cultura le produce în comunități. Este o abordare care recunoaște caracterul experimental al artei și permite ajustarea obiectivelor pe parcurs.
Andreeva oferă exemplul programului European Capital of Culture, care demonstrează cum o competiție culturală poate genera beneficii durabile.
Chiar și orașele care nu câștigă titlul rămân cu strategii culturale consolidate și infrastructuri dezvoltate. Astfel, competiția devine un instrument de planificare pe termen lung, nu doar un premiu simbolic.
Deși digitalizarea a facilitat dialogul european, multe organizații locale se simt încă deconectate de la mecanismele UE. Tsveta subliniază nevoia unor strategii de comunicare descentralizate, care să traducă limbajul instituțional pentru practicienii din teren. Aici intervin organizațiile-intermediar, esențiale pentru conectarea politicilor europene cu realitățile locale.
Discuția a evidențiat și rolul ecosistemelor de cercetare culturală – de la Compendium of Cultural Policies al Consiliului Europei la rapoartele UNESCO.
Aceste rețele oferă un spațiu de învățare și adaptare transnațională, unde advocacy-ul cultural se hrănește din cunoaștere aplicată, nu doar din teorie.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Revista Cultura, Tradiții creative.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.