JUSTIFICARE ȘI PRINCIPII GENERALE

Fiecare membru al rețelei România Tradițiilor Creative și-a parcurs într-un mod natural evoluția, fără să conștientizeze foarte clar că din tradiție se face ceva contemporan, se iese din zona de etno, se depășește zona de conservare și păstrare. De aici vine problema majoră a conceptului de salvare – salvăm ceva așa cum e, însă acest lucru e valabil până la un punct. Salvarea înseamnă să dai un rost contemporan prin care păstrezi ceva așa cum e, dar îi adaugi ceva nou și inovativ, care să aibă sens și valoare, astfel încât din el să faci o resursă.

Procesul de asimilare a conceptelor de dezvoltare durabilă și educație este unul complex, ce ține atât de comunicare cât și de practică. Cum introduci motivația schimbării care trece dincolo de aspectul economic și merge către comportamentul uman? Elementul de tradiție este singurul care poate motiva (și justifica) o contribuție autentică prin moștenirea pe care o ai, înțeleasă din perspectivă contemporană.

Această viziune este completată și de lector univ. dr. Alexandru Andrășanu, Universitatea din București, președinte al Asociației Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, care afirmă:

„La scară mai mică, geoparcurile pot fi un exemplu al unor ecosisteme, unde patrimoniul natural se îmbină cu cel cultural și se pot valorifica resursele exploatabile. În aceste spații, oamenii sunt niște făuritori de identitate locală și își depășesc statutul de simpli localnici, devenind participanți și parteneri în aventură. Când schimbi perspectiva, inviți turiștii să descopere și să respecte. Greșeala în ariile protejate este că se pune mult accent pe natură și se uită legătura fundamentală între resurse și natură. Turiștii, în principal, vin să vadă natura, eventual mai cumpără un suvenir și sunt cazați la diverse pensiuni ca element exotic, dar oamenii locului le sunt prezentați drept un simplu auxiliar, niște simple anexe la peisaj; ori, de fapt, ei sunt proprietarii locurilor, sunt urmașii celor ce au dat cultura ținutului respectiv și au un impact direct asupra zonei. Identitatea e a lor, noi venim din exterior, dacă vrem să funcționeze tradițiile creative trebuie să fim parteneri în acest demers.”

lector univ. dr. Alexandru Andrășanu, Universitatea din București, președinte al Asociației Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului

Sentimentul că aparții de o zonă ar trebui cultivat. În aceste condiții, România Tradițiilor Creative poate deveni un partener în relația cu comunitatea, iar acest tip de tradiții reinventate pot deveni, prin demersul nostru, o alternativă viabilă pentru dezvoltarea locală, mai ales în mediul rural unde resursele financiare sunt reduse, însă potențialul natural și cultural este cât se poate de valoros.

În cazul geoparcului, acesta nu este neapărat un produs creativ, ci devine un context pentru produse creative, prin care se creează pretexte de dezvoltare. Până la urmă, un produs creativ are o componentă economică, unde e important producătorul, care leagă produsul de teritoriu și pune în valoare rădăcinile.