Material publicat în e-zeppelin.ro:

 

 

Text: Oana Costinaș / Foto: Oana Costinaș, Emi Gheorghe, Tiberiu Cazacioc, The Ark

În inima Bucureștiului, vizavi de piața de flori George Coșbuc, se află The Ark, un excelent exemplu de recuperare arhitecturală a unei fermecătoare clădiri de patrimoniu, construită în 1898 de către arhitectul Bucureștiului, Giulio Magni, cu intervenția marelui academician și inginer Anghel Saligny.

 

În 2018, The Ark – fosta Bursă a Mărfurilor se reinventează. Alături de alte clădiri de patrimoniu din Rahova-Uranus, spațiul își propune să transforme zona într-un adevărat hot-spot cultural și social al Bucureștiului.

În urmă cu 10 ani, clădirea istorică aflată în ruină și trecută printr-un incendiu nimicitor în prima jumătate a anilor ’90 a fost restaurată, devenind unul dintre cele mai cunoscute exemple de revitalizare urbană din București. Între zidurile arcei, care păstrează caracteristicile arhitecturii industriale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și le completează cu „industrialul“ zilelor noastre, sunt adăpostite echipele mai multor organizații animate de același mobil: efervescența creativă.

Complementaritatea arhitecturii anterioare cu soluțiile actuale de design și funcționalitate ale spațiului transformă The Ark într-un spațiu deschis la experimente în domeniul industriilor creative. O mostră de fuziune între diferite arii de interes poate fi asimilată la parterul clădirii-monument, care găzduiește multiple evenimente, de la expoziții, degustări și concerte până la târguri, ateliere, mese rotunde sau conferințe.

 

Tot acolo se află și Ivan Pescar & Scrumbia Bar, un restaurant cu specific pescăresc care poftește publicul la preparate gătite de gospodine lipovene numai după rețetele locale din Delta Dunării și servite exclusiv în vase din lut marca Patzaikin, obiecte de design autentice, în linii minimaliste, create prin metode tradiționale de către meșteșugari români.

*Produse PATZAIKIN la The Ark – Depozitul de viitor (foto – Oana Costinaș)

Design-ul spațiului este gândit de Teodor Frolu, arhitect și promotor al industriilor creative, unul dintre parteneri și, totodată, cel care a realizat, împreună cu echipa Re-Act Now Studio, lucrarea inițială de restaurare a fostei Burse de Mărfuri, în urmă cu 10 ani.

În completarea viziunii sale au venit mai mulți artiști: Bărcile care întâmpină vizitatorii chiar de la intrare sunt construite de Paul Vasiliu, ultimul marangoz din Delta Dunării.

*O canotcă si o lotcă – Paul Vasiliu (foto de Oana Costinas)

Fotografiile expuse sunt realizate de Nicu Ilfoveanu și Dragoș Asaftei în timpul călătoriilor prin Deltă.

Instalația cu trunchiuri de cireși reprezintă un soi de protest cu miză ecologică, fiind realizată de arhitectul Șerban Sturdza și sculptorul Virgil Scripcariu din trunchiurile a 412 cireși tăiați dintr-o livadă din București pentru a face loc unui supermarket.

Pe aceeași direcție a fost construită și Grădina din fereastră, un proiect gândit de Laura Belmega și Dragoș Istrate, de la Evergreen Project, având în gând grija față de natură și folosirea durabilă a resurselor.

În armonie cu designul deltaic al spațiului, pe fundal răsună o coloană sonoră marca Electric Brother (Cristi Ștefănescu) cu inserții de note lipovenești, iar vitrinele de expunere care prezintă Povestea Campionilor Deltei au fost concepute de designer-ul Olah Gyarfas. Toate acestea sunt completate de o spectaculoasă lucrare semnată de Dumitru Gorzo.

În anul Centenarului Marii Uniri și Anul european al patrimoniului cultural, echipa din spatele arcei și-a propus să aducă tradiția românească mai aproape de actualitate, să o valorifice prin reinterpretare și să îi ofere un loc relevant în cultura contemporană, națională și europeană. Ca urmare, spațiul se transformă în The Ark – Depozit de viitor, o galerie, dar și o piață de desfacere a proiectelor, acțiunilor, produselor și materialelor editoriale din zona industriilor creative, care preiau tradiția și o traduc în termeni compatibili cu prezentul.

Fosta bursă a mărfurilor, actualul depozit de viitor, va prezenta publicului care îi calcă pragul exemple de proiecte și idei care integrează cu succes elemente din patrimoniul tradițional românesc în produse moderne, care răspund cererii actuale. Mare parte dintre proiecte sunt semnate de membrii comunității România Tradițiilor Creative – o inițiativă care adună sub aceeași umbrelă specialiști în diferite domenii, conectați prin interesul manifestat față de recuperarea și cultivarea tradițiilor: designeri, meșteșugari, antreprenori, istorici, etnologi, sociologi, antropologi, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai diferitelor organizații.

*Membri ai comunitatii România Tradițiilor Creative in Depozitul de viitor (photo – Emi Gheorghe)

Depozitul de viitor îmbină armonios materialitatea arhitecturii și a designului cu componente aparținând patrimoniului imaterial. Pentru 2018, echipa The Ark își propune organizarea unei serii de evenimente culturale care pun accentul pe abilități, metode și meșteșuguri ale prezentului, care au la baza inspirației elemente din trecut.

*Produse Deltacraft la The Ark – Depozit de viitor (foto – Oana Costinaș) 

Vineri, 16 martie, de la 19:30, The Ark va găzdui un prim eveniment de acest gen, mai exact un concert de muzică contemporană în care note specifice folclorului românesc sunt trecute prin jazz european și integrate într-un experiment acustic inedit, propus de Quartetul Adrian Naidin.

Concertul „Pân’ la Rai”, organizat la The Ark de DC Communication, Headvertising și Ivan Pescar & Scrumbia Bar, aduce contururile delicate ale cântecelor Mariei Tănase în 2018, într-o impresionantă potrivire acustică, prin care violoncelistul Adrian Naidin își testează imaginația alături de alți trei muzicieni cu personalități și cariere deosebite: pianistul Sorin Zlat, percuționistul Gabriel Bălașa și contrabasistul Eugen Amarandei. Informații despre concert – aici.

Detalii despre alte evenimente, la theark.ro